Poezie
Trilogia gesturilor simple
1 min lectură·
Mediu
Pe genunchiul tău
de mă voi așeza
să nu uiți să mă mângâi,
să nu mă lași așa,
să îmi dezmierzi bărbia
cămașa și manșeta,
să nu-ți întorci privirea
de-oi fi în poala ta.
Când ți-oi zice nezisul
să nu mă-ngâni, s-asculți
când ți-oi privi privitul
să nu mă uiți, să uiți.
Când oi veni spre tine
să-ți ții privirea sus,
să nu-ți întorci nici chipul,
nici ochii-nspre apus.
De ți-oi deschide palma
să ți-o alint în somn
să stai, să rabzi povara,
să fii al nopții domn,
să mă lași visătoare
cu frica împreună
să nu uiți să mă mângâi
cu brațul, protector.
0315
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Luiza Simion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Luiza Simion. “Trilogia gesturilor simple.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/luiza-simion-1/poezie/14205689/trilogia-gesturilor-simpleComentarii (3)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
Corectează „d-impreună”!
0
Și aici se pronunță împiedicat: „să-ți ții”. Bine, pentru cei foarte pretențioși, ar mai fi și abundența pronumelui „ți” și a conjuncției „să”, dar am trecut peste ele, urmărind ideea textului. Și mi-am zis că și acesta este de recomandat.
0
