Poezie
Complicele
1 min lectură·
Mediu
Ei mă răstignesc şi eu trebuie să fiu crucea şi cuiele.
Îmi întind cupa şi trebuie să fiu cucuta.
Mă înşeală şi trebuie să fiu minciuna.
Mă incendiază şi trebuie să fiu infernul.
Trebuie să flatez şi să mulțumesc în fiecare clipă.
Alimentul meu sînt toate lucrurile.
Greutatea precisă a universului, umilința, bucuria.
Trebuie să justific ceea ce mă răneşte.
Ce importanță are fericirea sau nenorocirea mea?
Eu sînt poetul.
0911.861
0

bine ca nu ai publicat tu prima, chiar si in spaniola, asa incat sper sa nu fiu suspectata de pastisa :)
M-a \"ranit\" poezia aceasta, \"trebuie sa justific\"?...