Poezie

picură... pe ceafă

1 min lectură·13 septembrie 2006

Mediu

picură subtil... pe ceafă o ploaie caldă mă sărută

sucește Doamne ceasul un an spre îndărăt

ce mică sunt cu degetul m-arăt

un idol scoate pălăria, mă salută

ce sincer vine să mă crească să mă ude

această ploaie care mă găsește

și mă-nfășoară simplu chiar lumește

cum plâng de drag și nimeni nu m-aude

oh Doamne! însuți Tu ești ploaie

de nu te-oprești ți-aș cere voie

să-mi dai o șansă, să fiu Noe

și arca s-o tocmesc in baie

032257

Despre aceasta lucrare

Autor: Lory Cristea
Tip: Poezie
Cuvinte: 80
Citire: 1 min
Versuri: 12
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Lory Cristea. “picură... pe ceafă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lory-cristea/poezie/203404/picura-pe-ceafa

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Andu Moldovan✓13 sept. 2006

Nu vreau sa vorbesc cu pacat, dar daca as fi Dumnezeu (ceea ce evident nu sunt) te-as lasa Lory fara sa cracnesc sa fi Noe si sa-ti tocmesti arca in baie. Iar lumea sa te-astepte sa iesi de acolo s-o salvezi de urat, ca de potop nu s-ar mai pune problema :-) un poem care mi-a descretit fruntea, multumesc,
Bobadil.

oricealtceva✓13 sept. 2006

iar daca lui bobadil i-a descretit fruntea, la mine de ce n-ar avea acelasi efect... invers ?

no, sa ne auzim cu bine si sanatosi draga lory,
bay - bay

Lory Cristea✓13 sept. 2006

bobadile, daca ai fi tu Dumnezeu si enache Sf.Petru, cu siguranta lumea ar fi mai curata, mai uscata