Poezie
Ultimul vis
1 min lectură·
Mediu
Demult, copilul nimănui fiind,
rătăceam respirația cuvintelor ,
în zei tăcuți, cu priviri întunecate.
Gândeam aproape închinată
așteptând călătorii clandestine
c-o metaforă izvorâtă din semne.
În șoaptă căutam, numărând stele,
și-apăsat mai călcam peste Ducipal.
Îngerul copilăriei mele ridica Dunărea în brațe
vrăjind suspinul apelor.
Ciorile-și rispeau nucile în scorbura secretelor
în schimbul viermilor din scoarță.
Fugăream aripi de nor
în privirea copilului din mine.
Acum, fericirea o caut prin trestii
ca un greiere beteag de drum,
și cânt neatingerea ei
răstignind vise pe steaua unui înger
căzut rob disperării.
012.471
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- lolita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
lolita. “Ultimul vis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lolita-0020448/poezie/1793983/ultimul-visComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
P.S. - de ce e trecut ca pagina de autor?
Cu prietenie,
Marius