Liviu Stanciu

Salutari! Poezia nu e epigrama, asa mi s-a selectat (automat) cand am scris-o pe site. Nu stiu de ce. Oricum, multumesc pentru comentarii!

E un poem cu ingeri, in sensul ca omul cosidera ca are dreptul de a folosi toate fiintele in scopul lui. E un vis maret, vis in care ingerii fac treburile omului, mai pe inteles. Poezia e de fapt un vis a acestui tip de om. Apare ingerul tanar care-l trezeste pe om din visare, apoi totul revine la realitate, adica la normal. Fiecare fiinta cu destinul sau. omul visator se poate crede inger, si asa face si in poezie. De fapt este doar o mana de tarana: \"Adio ingeri tineri/ Eu imi raman pamant!\"
AUTORUL

EXTRAORDINAR!!!
Este un eseu extraordinar de bun. Are multiple valente teologice, desi autorul nu este un teolog.
Apreciez totodata efortul doamnei care s-a ocupat cu publicarea biografiei d-lui Ilorian.

cel mai bun vers e tocmai cel mai contestat in llista de comentarii!!!