Liviu Nanu

Am intrat acum o jumatate de ora in posesia cartii cu pricina. Acum solicit un sprijin colegial: Ma ajuta cineva sa obtin si un autograf? Contra cost, fireste.

Mult stimate domnule autor

Observ că textul dumneavoastră „Critica” se bucură de numeroase vizionari și implicit de comentarii, mai mult chiar (și nemeritat, îmi permit să completez) decît poeziile dumneavoastră. Mai sesizez printre rînduri (dar aici aș putea fi subiectiv așa că păstrez o anumită rezervă în afirmație) o anumită satisfacție dacă nu chiar mai mult, la ideea că un anumit autor de pe site, în speță persoana mea este luat la refec în cartea domnului Alex Ștefănescu pentru care dumneavoastră (și nu numai) aveți o mare stimă. Inițial, dat fiind că este vorba de persoana mea m-am gândit să nu comentez, o stare de neutralitate mi se părea mai potrivită, iar dacă acum, cu umilință, încerc un mic comentariu, o fac pentru toți autorii de pe site care au citit o parte din textele mele și cărora cel puțin unul le-a transmis ceva. Sunt poeți care au rămas în istoria literaturii cu o singură poezie din sute sau uneori mii de texte publicate. Eu nu-mi fac iluzii că voi însemna ceva în literatura română, dar asta nu înseamnă că nu merită să încerc, cum de altfel declarat sau nu, toți cei care publică sub forma digitală sau paper o fac. Lumea poezie.ro este aparte, este un mic univers (dacă-mi permiteți asocierea) în care eu, personal, mă simt bine, perioada activității mele aici a fost presărată nu numai de laude, cum probabil vă imaginați ci și cu critici, uneori virulente, dar asta nu a însemnat să-i consider dușmani pe cei care au făcut-o, de cele mai multe ori am avut de învățat din comentariile lor acide atunci când ele au fost argumentate, bineînțeles.
Că se scrie multă poezie proastă în România, mult stimate domnule autor, se știe. Că editurile publică tot felul de cărticele de valoare îndoielnică iar este un lucru cunoscut. Iar uneori o fac pe banii publici, ceea ce într-adevăr este mai trist. Eu am publicat placheta mea pe banii personali (încă nici nu am terminat de achitat factura) așa că cel puțin din acest punct de vedere nu cred că am păcătuit. Poate că în ochii domnului Alex Ștefănescu ea nu reprezintă nimic, a fost probabil o pierdere din timpul prețios al domniei sale citind-o, eu mă consider totuși onorat că lecturată (pe diagonală sau nu), distinsul critic a găsit de cuviință să o aducă în atenția publicului, chiar și în această formă. Se spune că pentru unii (cu iq mai modest) e mult mai ușor să vadă burlanul strîmb al unei construcții, așa cum și alții vînează greșelile inerente sau părțile mai puțin reușite ale unui text. Repet, nu consider cartea mea o capodoperă, dar dacă domnul Alex Ștefănescu a cules din ea doar ce i-a convenit dumnealui în demersul său critic, iar alți comentatori printre care și doamna Constanța Buzea a văzut o urmă de valoare în textele mele, ca să nu mai vorbesc de alte recenzii (pe cea făcută de domnul Bogdan Geană n-o pun la număr, ca să nu fiu acuzat de spirit de gașcă) îmi ridică firesc mai multe semne de întrebare. Cine are dreptate? E o carte bună sau proastă? Dar ajung până la urmă la vorba unui scriitor care se adresa criticului astfel: „înjură-mă dar nu mă ignora”. Iar o prefața laudativă chiar pe o carte proastă semnată de un „nume” costă. M-am interesat așa că vă pot spune și prețul: 5-6 milioane de lei. Avantajul (?) autorului…În astfel de cazuri riscul de a fi criticat este minim, și aici funcționează spiritul de gașcă, sau mă înșel? Sau poate teama? Așa se explică poate plecarea unor tineri critici de la R.L. spre alte publicații literare, aprecierile lor la scriitura unor autori fiind în unele cazuri diferite de ale domnului A.S. Eu nici nu mi-am permis efortul financiar de-a angaja un critic și nici nu cred că o prefață laudativă cumpărată mi-ar fi făcut vreun serviciu. Ba, din contră. Am preferat părerile sincere ale unor scriitori (dintre care unul chiar membru al U.S.R) care de multe ori mi-au făcut praf chiar texte la care țineam, și ale colegilor de pe site care nici măcar nu mă cunoșteau.
Ar mai fi poate multe de spus însă închei aici nu înainte de a-i da dreptate domnului Alex Ștefănescu cînd afirmă că e vorba de „o altfel de literatură”. Dar e vorba și de o altă generație, o altă concepție, o altă direcție pe care unii n-o pricep, e vorba de un drum nou (poate greșit) iar unii se pare că au rămas pe marginea lui. Eu privesc spre viitor, și am încredere în critica făcută cu onestitate și mai ales am încredere în generația tînără de critici.
Și să nu uităm că în decursul timpului, multe volume de debut au fost desființate de critică. Și nu e vorba de scriitori minori. Așa că graba și satisfacția cu care dumneavoastră anunțați necesitatea asanării literaturii române începînd cu mine (exemplul cel mai la îndemână) aș considera că nu vă onorează.
Cu sinceră prietenie,
Liviu Nanu (Anton)

Poezia nu e rea, iar comentariul lui Nicolae este bine argumentat si consider ca prin acesta ti-a facut un serviciu.
Cred ca ai condei si astept si alte texte, sint convins ca vor fi interesante. Nicolae, asa e, in prima faza comentariile critice nu sint binevenite totusi ele sint mult mai utile autorului in masura in care acesta realizeaza masura valorii sale.

Regret ca nu pot participa. Va urez o seara cit mai placuta. Poate la Brasov daca va organiza cineva. Felicitari iesenilor, iaca ca si poati...

in ansamblu un text frumos. Citeva mici scapari daca imi permiti:
- cand caut...
- cu capu-n...
- rima latra-asteapta (totusi merge...)
- \"subit\" din ultimul vers...
Eu acord o steluta pentru stil, imi plac poeziile cu rima atunci cind sint muncite iar tu le realizezi destul de bine, iar aici l-as contrazice pe colegul catalinpopescu sugerindudu-i sa-i citeasca pe Ioanid, Nexus (unele texte), Filip, DanielCopil s.a.m.d., nu-mi vin acum in minte toti autorii care scriu in felul acesta.

Pe parcursul lecturii mi-a crescut pulsul de le 65 (prima strofa) la 140 (ultima). Parca ar fi un tren (rapid) care pleaca din gara si (din pacate) ajunge prea repede, la destinatie, trebuie sa arunci tigara fumata pe jumatate. Dau si eu o stea, poate nu e de 3, eu insa asa o vad, mie mi-a lasat o impresie.

O singura observatie:
\"rod din acelasi suflet\" alaturarea rod-din...d-ul dublat incurca putin limba...
Un text bun, de steluta.

Blestemul singuratatii suna putin fortat, altminteri textul e interesant as putea spune ca produce impresie. Parca am mai citit ceva in stilul asta dar acum nu-mi aduc aminte unde, probabil tot aici pe site. Il recomand si eu spre lectura.

Cosmin, e o dedicatie, dupa cum ai vazut. Nu stiam ce sa-i spun Adinei drept consolare la pierderea suferita, si am gasit calea asta, poate nu tocmai inspirata.
Baditza - onorat de comentariu, te mai astept, dar sa nu-ti faci iluzii, stii tu cu pomul laudat...

Venit, vazut, citit, placut, nu miroase a Anton, poate asa...cu cel de acum un an...

Lavinia, pot spune ca textul asta face toti banii. Invalmaseala asta studiata, amestecul de imagini si amintiri ale unei copilarii regasite, nu obosesc, asa cum s-ar crede la prima vedere ci, mai degraba emotioneaza.
o mica sugestie, daca imi permiti: \"cu carnea\" suna mai putin poetic, dar nu stiu cu ce ai putea schimba...

In general nu agreez textele lungi, acesta este insa unul care face exceptie. Baditza, Michel si Alooper au scos in evidenta esentialul. Eu cred ca recitata capata noi valente. Poezie de 3 stele (pe putin) chiar daca o numesti \"personal\".

Becul e un pretext, v-ati dat seama...textul a inceput ca o joaca, joaca s-a transformat in ameteala, ameteala in durere, durerea in tipat...tipatul cui? poate a galeriei giulestene? poate a sirmulitei de wolfram supraincalzita? sau a degetelor citind braille? Braille a fost din Braila? de unde si vorba \"a gasit orbul Braila\"? dar orbul nu vede nici vederea din Mamaia nici pictura lui Klimt nici becul, el doar simte ceva, uneori o caldura. Eu am simtit caldura voastra si sint onorat de vizite. Dar nu va exagerati?

Ma trec fiorii numai cind ma gandesc...la mine, bineinteles. O sugestie: nu ar fi sunat mai bine \"infatisarea chipului\" decit infatisarea fetei?

vreo nu se scrie cumva legat?

Vezi sa nu ajungi in Irak. Interesant, dar, ca sa fiu sincer nu vad rostul liniutei (underline, parca ii zice, nu?). Cred ca parantezele erau mai nimerite. Parerea mea, vorba unui clasic in viata. Si parca prea multi \"sa\".

Da. Costele, multumesc ca mi-ai atras atentia, e un text cu personalitate si imagini tari. Si nu numai. De citit.

De unde rezulta ca marimea textului nu are legatura cu valoarea lui. Eu o consider o mica bijuterie, transmite emotie si sentiment. Felicitari!

nu e pentru intaiaultimaoara cind citesc un text bun.
Ce mi-a placut (in mod deosebit):
- \"adormirea nu mai e decat un preludiu de ceara
o aura de smoala spre glezne, trezirea,\"
- strofa a 2-a
- strofa a 3-a
- strofa a 4-a
Ce nu (prea) mi-a placut:
- \"21 martie 2003\" - e singurul \"vers\" fara emotie :)

Cheevas, amaradaminda - textul are scaderi, sint constient, l-am scris pe fuga...dar daca voua v-a lasat o mica impresie sint onorat.
lapislazuli - maestre, sint onorat ca ma critici, uneori mai ai si dreptate. Si daca ai ramas doar cu un simplu zimbet inseamna ca ai avut o reactie (era sa zic erectie)...