Liviu Nanu

liviu, am adaugat strofa a 2-a de la actul I si ultimele 4 versuri de la actul II. si mici schimbari pe ici pe colo. Acum ma bate gindul sa incerc si un rondel, dar cum pina acum nu am mai scris genul asta cred ca ma voi hotari destul de greu.Onorat de trecere.

Imi permiteti si mie o umila parere. Am citit doua poezii de factura diferita avind insa un subiect comun, laguna. Amindoua imi par valoroase, parca mai mult prima m-a impresionat. Lipseste cumva un \"t\" in primul vers? e vorba de \"cutreierat\". La cea de-a doua poezie doua observatii colegiale: versul 4 al primei strofe - parca nu suna bine \"la...vint\"...mai sint si doi de \"si\" acolo...ultimul vers al poeziei se termina cu \"legitim\". Rima perfecta insa accentul cade gresit.

Modificari si adaugiri inspirate de ultimele polemici

Eu cred ca am inteles. Ideea este poemul in oglinda. Totusi realizarea lasa de dorit. Poate suferi modificari, insa, sa fiu sincer, nu stiu ce va iesi.

Da, mi-a fost bine Maria. Abia astept sa ne reintilnim. La primavara? Sa anuntati din timp.

Riscul de autoplagia este inca departe. Poate sa cazi in manierism. Am citit-o cu interes, parca haina asta iti sta mai bine. Ce nu am inteles: titlul reprezinta numele tau conspirativ?

Silvia, acum, de cind te cunosc as putea spune ca ma astept de la tine la (aproape) orice. De bine, fireste. Aceste intilniri, fie ele la club A, la Craiova, Chisinau sau Iasi, au lasat in mine urme. Cred ca si in altii.

Pentru mine a fost o experienta deosebita acest cenaclu. Iar daca mi-au scapat unele amintiri sau nume de persoane imi cer scuze. De fapt, mi-am propus doar sa readuc din memorie citeva secvente. Au scris altii mult mai bine si mai in detaliu despre acest eveniment.

Iata un proiect viabil. In loc sa ne tot contrazicem despre valoare si nonvaloare mai bine punem umarul. Si cum spuneam mai sus cu un comentariu, daca nu s-ar scrie bine autorii de pe acest site nu ar cistiga premii la concursuri literare sau nu ar fi publicati in reviste. Doar daca si alea ar promova nonvalorile, ceea ce imi vine greu sa cred.

Printre cărțile scriitorilor români din biblioteca mea, la loc de cinste stau cele ale prietenilor mei virtuali (și nu numai) activi pe site-ul poezie.ro (mai nou agonia.ro). Așadar, mă mândresc cu volumele (unele doar plachete) de versuri ale unor scriitori mai mult sau mai puțin formați, mai mult sau mai puțin consacrați, dar toți debordând de talent și având un mesaj de transmis: Adina Ungur, Alina Manole, Felicia Mihaela Orban (plecată din păcate prea devreme dintre noi), Luminița Suse, Matei Ghigiu, Adina Stoicescu, Dan Tristian, Tudor Negoescu, Alex Bâcu, antologia „9 poeți” și „Virtualia”, (antologie de cenaclu).
Aflu din diferite surse de premiile literare obținute de Alex Bâcu, Radu Tudor Ciornei, Eugen Suman, Iulia Balcanaș, de versurile Ioanei Ștefănescu Bogdan și Emil Tudorache și din nou Iulia Balcanaș publicate în reviste prestigioase ca România literară, Convorbiri Literare sau Sud și toate aceste realizări de care am cunoștință nu fac decât să-mi întărească convingerea că nu suntem doar o comunitate numeroasă ci și valoroasă sau cel puțin interesantă. Mai este și neobosita (și imprevizibila) Silvia Caloianu de dincolo de Prut cu proiectele ei minunate (și versurile așișderea). La fel, Alina Manole care a reușit să organizeze două cenacluri „Virtualia” la Iași, Geta Adam care încearcă același lucru în Timișoara, dar și prietenii noștri de peste ocean care dau un farmec aparte comunității noastre virtuale.
Prezentând cartea lui Alex Bâcu Colfescu (cenaclul „Virtualia”, Iași, 31 octombrie, 2003), scriitorul Cassian Maria Spiridon spunea printre altele că revista „Convorbiri Literare” se adaptează noilor tendințe și mijloace de exprimare având deja site pe internet. La fel se întâmplă și cu „România Literară” și cu alte reviste care până ieri respingeau oferta virtuală sau cel puțin n-o luau în serios. Noi facem drumul invers. După ce ne-am „rodat” în virtual, socotim firesc și necesar să încercăm și varianta paper, și sunt convins că mesajul nostru va fi receptat așa cum se cuvine, că demersul nostru va avea un impact major în lirica contemporană. Din ce în ce mai mulți critici încep să accepte ideea că literatura virtuală nu înseamnă doar un moft, ea există și își ocupă locul ei binemeritat în cultura universală. Toate marile edituri se regăsesc și pe internet oferind chiar posibilitatea cumpărării cărților prin comandă electronică.
Nu avem pretenția să revoluționăm literatura română, însă avem ceva de spus și o vom face cu hotărâre și talent în ciuda unora care nu ne creditează sau ne ignoră.
Poezia publicată pe site-ul agonia.ro poate sta la loc de cinste în orice revistă, iar generația virtuală își va avea cu siguranță locul ei binemeritat în literatura română contemporană. Revista AGONIA își va găsi cu siguranță drum spre cititorul interesat de literatura contemporană română și universală, de noile tendințe și experimente culturale, de critica lipsită de prejudecăți. Revista AGONIA va încuraja tinerii scriitori de talent care nu au acces în alte publicații pretențioase. Va fi cu siguranță o revistă de ținută și faptul că ea se adresează unui segment important al consumatorilor de literatură autentică și de calitate mă face face să cred că va avea o viață lungă.
Succes revistei AGONIA. La cât mai multe apariții!

P.S. Vreau și eu abonament

Azi 13 decembrie, am participat la Alexandria la \"Salonul cartii cu autograf\" organizat de Biblioteca judeteana \"Marin Preda\". Am intrat astfel si in posesia revistei \"Sud\" si a \"Caietelor revistei Sud\", am discutat cu d-l C-tin Carbarau, directorul acestei publicatii si cu poetul Liviu Ioan Stoiciu despre fenomenul poeziei virtuale. M-a surprins placut sa citesc in aceste publicatii versurile colegei noastre Iulia Balcanas, cistigatoarea premiului I \"Petre Ghelmez\" - poezie, dar si despre Adina Ungur (Codri). Ne miscam fratilor, incepe lumea sa stie de noi. Sper sa revin asupra subiectului.

Aurel - s-o luam ca metafora, bine? Si atunci nici nu mai trebuie explicata. Mai ales ca si eu mai folosesc jargonul.

Aurel - poate ca e mai bine asa. Adica nu \"poate\", e sigur mai bine asa fara stelute. De fapt cred ca am sa si deselectez comentariile, deja incep discutii pe linga text.

Claudiu, ai dreptate...dar pe undeva spun \"nu mai cred in minuni, Dumnezeu ma inseala\". Si eu ma uit adeseori in spate, peste umar. De cele mai multe ori nu vad nimic. Citeodata mai vad viata cum da cu pietre dupa mine.

Monica - da, e o varianta in spiritul textului. Multam de vizita si comentariu

Rada - initial am vrut s-o intutulez chiar asa \"anticolind\". Insa am renuntat, primul anticolind de pe site a fost scris de costel, parca si mai am si eu un text cu acelasi nume.
Dana - ce surpriza (placuta, desigur) nu te vazusem de mult. Mai exista timp pentru minciuni, sensul e ca incercam sa tragem de timp, sa intirziem momentul adevarului (care o fi si ala). Asta e motivul pentru care nu voi schimba versul la sugestia lui Horia, se schimba sensul.

Vezi sa nu-ti fure surioara parfumul. Sau steluta.

Horia, am notat, multumesc pentru sugestie. Poate schimb insa s-ar schimba putin sensul, nu crezi? Am sa mai intreb.

Parca te si vad fredonind. Mai stiu eu pe unul care mi-a marturisit ca a facut show in familie. Dar nu asta a fost ideea. Sau poate da?

Liviu, din cind in cind recidivez. Asa s-a intimplat si de data asta. Pentru mine luna decembrie e foarte stresanta, sint predispus la diferite gesturi mai mult sau mai putin poetice. Onorat de trecere.