Liviu Nanu

un haiku atipic. insa combinatia asta (text+imagine)este interesanta. Si vad ca e la moda (mai precis revine moda)

dragii mei vă rog în grabă
când mai faceți vreo lansare
cartea poa’să fie slabă
băutura însă…tare

Alexandra, cineva imi spunea intr-un timp ca poezia mea este oarecum profilactica. Poate ca avea dreptate, observ si in comentariul tau aceasta tendinta care nu ma deranjeaza, dimpotriva as zice.

ce surpriza! si eu care credeam ca s-a pus praful pe textul asta. Sint de-a dreptul magulit ca cineva se mai uita la textele mele vechi, ba le mai si apreciaza.

Apropierea de Sorescu ma onoreaza. Eu sper sa-mi urmez propriul drum, insa asemanari gasesti peste tot.

Florin, finalul are si el un chichirez acolo. Faptul ca te doare inseamna ca am reusit sa transmit ceva. La buna vedere!

Te rog sa lasi un spatiu dupa virgula.

Te rog sa lasi spatiu dupa virgula. Corecteaza adica, sa fiu mai explicit.

Hera, observ cu surprindere ca in general cititoarele sesizeaza aspecte inedite acestui text. E de bine, inteleg. sint onorat de trecere si comentariu.

Geta, legatura noastra cu lumea vegetala e mai strinsa decit cred unii, dar tu stii asta. Textul asta nu e foarte greu de interpretat, nu e criptic, dar cheia \"arsineliana\" e total gresita, ca si cea \"soresciana\" sa zicem (unde ar putea sa existe oarecare asemanare \"prietenii sa-mi ude floarea...\". Noi sa fim sanatosi, multam de comantariu, ma bucur ca ti-a placut.

teodora se pare ca ai ales unul dintre versurile cheie ale acestui text. ceea ce inseamna ori ca ai citit atent, ori ca ai inteles-o. Onorat de trecere.

Elia, ma bucur ca ti-a placut. Are sper, un ritm interior care o face sa curga, cred ca (si) asta ti-a placut. Sau poate altceva, mesajul sa zicem. Onorat de trecere.
Doru, parerea ta conteaza mult pentru mine, sint onorat.

Silvia, daca mi-as fi propus sa pun o cheie pentru intelegerea, citirea corecta a textului, versul indicat de tine ar fi fost ales. In fapt prin fluide nu intelegem doar apa, nu? Regret ca nu ti-a placut, dar sa fiu sincer nici nu mi-am propus sa scriu pe gustul cititorului. S-o gasi poate si cineva caruia sa-i placa, e suficient unul singur.

Veronica, onorat de trecere. E o surpriza placuta ca o prozatoare sa remarce modestele mele insailari lirice.

Simplitate nu inseamna simplism. Mie mi-a placut textul tocmai pentru ca ai reusit să tranmiti ceva folosind expresii obisnuite (unii ar spune nepoetice). Asta numesc eu talent.

Textul tău mi-a amintit de o poveste interesantă. Pe vremea cînd lucram ca redactor la o foiță locală, era un pensionar (învățător) care venea săptămînal să își exprime părerea. Nu mă cunoștea personal, îl știa însă pe director. Intra în redacție (de fapt singura încăpere) și spunea: domnule director, să-l dați afară pe Nanu ăla că nu vedeți ce prostii scrie? (eu eram redactor șef și pe deasupra culegeam tot materialul, eram singurul care știa să lucreze la calculator, și le scriam acasă, pe atunci nu se puteau dispensa de mine). Îl înjuram în gînd la început, după ce pleca, directorul, om în pragul pensiei își permitea chiar glume macabre (pe acesta îl cauta moartea pe acasă și el…). Ba, intr-o zi a vorbit chiar cu mine, și-a exprimat nemulțumirea, am încercat să-l lămuresc, să-l descos (nu știa cu cine discută). M-am interesat cine este individul. Mama, fostă învățătoare, mi-a dat relații despre el. Cred că nu suporta numele, cînd îl vedea făcea alergie, mi-am explicat eu, conflicte mai vechi, profesionale. După un timp mă învățasem, așteptam vizita lui, curios să aud ce-l nemulțumise de data asta la ceea ce scrisesem. Pe urmă nu a mai venit, nu l-am mai văzut nici în oraș. Am aflat că murise.

Veronica, te rog să publici tot materialul, eu sunt cu ochii pe tine, aștept ca bomboana pe colivă (Doamne iartă-mă că nu știu ce vorbesc)

Asta e una dintre poeziile tale care mi-au placut in mod deosebit. Simpla dar fortoasa. Si clara.

Eu am ramas masca dupa ce am citit textul. Si am visat si pisici. Uite asa agonia.ro s-a imbogatit cu o prozatoare de mare talent.

Silvia, chiar daca le daruiesti pe cele doua tot iti ramine una de rezerva. Un text care m-a miscat (de acasa pina la netcafe) si iti spun ca mi-a placut foarte poezia ta. Poate pentru ca sint legat si eu sentimental de Iasi.

Mircea, comentariul tau e un mic (si frumos)poem. Ar trebui sa-l pui acolo unde-i este locul, la poezii. Mah, tu vrei sa ma pui in umbra...:) onorat de vizita.