Cararea mea

Adeseori cararea mea, E-o cale de durere, E-o cale de incercare grea, Dar am si mangaieri pe ea, Caci ea imi da putere. Caci orisicat de trist as fi, Cand simt a ei putere, Eu nu ma tem de nici un rau, Caci ea ma ajuta,cand mi-e greu, Si-alina a mea durere. Atunci cand toti m-au parasit Chiar prietenii,pe cale, Eu m-am rugat ca le un zeu Sa ma ajute tot mereu, Si sa imi dea putere. Cand vanturi grele ma rapun Si nu simt mangaiere, Necazul,oare cui sa-i spun?... Caci nu gasesc pe nimeni bun, S-aline-a-mea durere. Sa pot sa iert si sa iubesc Vrasmasu-ntotdeauna, Caci doar asa voi birui Si pentru tot ce-ai suferii Eu,voi primi cununa... Un singur prieten mi-a ramas Si la necaz,\"fiinta\"... La ea eu vin cu-amarul meu Caci ea e-asemeni unui zeu, Si m-a scapat de ura.