Liviu Nanu

Nu știu ce va zice autoarea dar cred că foarte mulți au citit poezia în cheia greșită. Minerul Dan este doar un pretext, el este de fapt lăsat în plan secund, aici personajul principal este cu totul altul.

Cred că poezia tinde spre o reîntoarcere la forma clasică și la metaforă. Dar nu la poezia șaizecistă sau păunesciană, ci doar împrumutînd de acolo cîteva procedee, pe care cei mai talentați poeți le vor exploata pe un alt palier. Poezia de mîine va avea (în opinia mea, desigur) și ironie dar și un sentiment al morții sau al singurătății bine conturate, se va apropia de marile teme și în special de Dumnezeu. Poetul de mîine va respecta CUVÎNTUL, iar exprimarea va trece prin mai multe filtre (în sensul de autocenzură) pînă va apărea pe hîrtie. Pe internet lucrurile astea vor merge mai lent, aici se experimentează mai mult.
Ziceam și eu...

Eu cred că ar trebui să fim atenți la ceea ce scrie tînăra Lory. E posibil ca ea să fi descoperit (și poate nici nu conștientizează asta) o nouă direcție în poezie, să ne propună o nouă convenție lirică, așadar. Tocmai prin revenirea la versul clasic, la prozodie, însă pe alt palier, pe care încerc să-l întrezăresc, pentru că deocamdată este doar schițat. Cred că ar trebui să-și urmeze instinctul și crezul poetic, și ce va fi vom vedea, eu personal cred că are potențial. Mai cred că experimentele și vulgaritatea \"lirică\" merg într-o fundătură, dar fiecare este liber să încerce ce vrea, măcar din simț ludic.

Am avut parte de o lectură plăcută, vers lejer fără să fie forțat. Nu știu de ce dar parcă și \"împreună\" și \"unison\" nu prea merge. Asta ca să fiu cîrcotaș, cum spuneam poezia mi-a plăcut.

am înțeles cum e cu XXX, Dane. Tocmai de-aia am spus că mi-a plăcut poanta.

Te joci Bogdane, dar joaca ta e rotundă și printre rînduri întrezăresc un soi de tristețe, sau poate spleen. Am remarcat strofele 2 și 3, nu prea mi-a plăcut cum sună \"cacao\", parcă e lipit acolo.

Dane, bună replica ta, în sfîrșit una cu poantă. Însă cam grăbită, eu aș fi scris-o cam așa:
nu prea pare să îi pese
popa este tare-n pix
dar numai la poetese
XXX

Sunt poetese fel de fel
Ușoare (unele la minte)
Dar ce o să te faci, părinte
Cînd dai de una XXL?

Eu cred că un interviu nu trebuie să fie asemenea unui dosar al procuraturii. De fapt și comparația mea cade, un astfel de dosar urmărește doar un aspect al individului, cel penal. Interviul de față a vrut să evidențieze latura lirică a lui Mihai, aplecarea lui spre poezie, profilul lui literar și mai puțin cel domestic. Poate este important de știut că Mihai nu este patriot, sau că este vicios (fumează mult), dar ar fi greșit să judecăm opera unui scriitor (vorbesc la modul general) după alte criterii, morale sau fizice de exemplu. Corect, n-o să ajungă niciodată în vitrina marilor cetățeni, marilor patrioți, bucătarilor talentați sau mai știu eu ce grupare. Și ce dacă? putem să-i judecăm poezia prin această lupă? eu cred că nu. Nu mi-am propus să-i evaluez poezia lui Mihai, nici nu cred c-aș fi în stare de așa ceva, pot spune că uneori îmi place, de multe ori nu, ceea ce scrie. Are sclipiri dar și balast, dar asta o știe și el, de fapt toți avem, n-am întîlnit poetul perfect aici. Prin urmare nu cantitatea de patriotism dă măsura talentului unui scriitor.

Claudia, ai dreptate, Mahalaiana sună mai bine, am să reflectez. Am scris personalele astea ca reacție la \"blasfemile\" de pe site. Abia după am observat o oarecare asemănare (de idei) cu \"Mercedesz benz\" a lui Janis. Chestie care m-a bucurat, toată ziua am fredonat melodia aia superbă.
Dan, vezi dacă nu te-ai rugat cui trebuia? la ce te așteptai? la Ferrari? Asta mi-aduce aminte de un banc în care un tip îi reproșează uneia că i-a dat păduchi lați. și tipa îi răspunde \"da\' ce voiai pentru 50.000? viermi de mătase?\"

Toni, eu n-am înțeles ce înseamnă \"hengher\". Sau ai vrut să scrii altceva, de exemplu \"hingher\"? Și mai ai un tipo, \"sa\" din penultimul vers se scrie \"s-a\". Mi-a plăcut însă poanta din final.

revin cu o mică explicație, deși poate n-ar trebui, cititorii mei sînt la fel de inteligenți ca și mine \"Citra matra\" se traduce \"totul este gândire\". Asta dacă nu m-a păcălit traducătorul.

ideea este bine pusă în vers, mai puțin partea \"cum bolnavul
de plămîni
își aprinde țigara\", unde mie îmi pare o construcție greoaie. Cu toate astea, am remarcat poemul și zîmbesc de fiecare dată cînd citesc poezie adevărată în doar cîteva versuri.

zavistie mare pe versurile blasfematoare sau nu ale lui Dan Cârlea. Fiecare vine cu ideile lui și în final tot cu ele pleacă. Pe mine disputa asta m-a inspirat și am scos de la naftalină, am periat nițel și am pus următoarele gînduri 19:
Mahaiana
Citra matra

m-am rugat îndelung la Dumnezeu
și n-aveam prea multe dorințe
“o mașină Doamne, cu 8 cilindri în V
s-o pot conduce cum vrea mușchii mei
cu gagica alături”
probabil că rugămintea mea n-a fost așa importantă
sau trebuia să aștept la rînd
probabil că Dumnezeu și-a zis : „dă-l iacăcui de blasfemator agonic
auzi cu ce chestii vine el la mine”

dar eu nu am abandonat, m-am rugat la Allah
care tot un fel de Dumnezeu este
„dă-mi și mie o mașină, turbo diesel cu injecție, 4X4, măcar”
nici aici n-am avut succes, Allah avea disponibile doar niște fecioare
și pentru asta trebuia să mă sacrific de tot, aspect care nu-mi surîdea
eu sunt blînd din fire și iubitor

mai aveam o șansă, m-am rugat la Budha
între timp îmi luasem și carnet de șofer
„fie și vehiculul ăla mare de care se tot vorbește,
important e să aibă demaraj și consum mic”, i-am cerut
cred că asta l-a convins, adică faptul că-mi conștientizam suferința
și una din cele 9 cauze, cauza auto, cea mai importantă
dar budist nu mă fac, nu sunt nici stridie nici neghiob*

* \"Numai stridiile si neghiobii adera\" (Paul Valéry)

Dragii mei, vă urez și io casă și copii de piatră, abia aștept să ne vedem, mi-e dor de voi, bre.

Super. Mă doare și acum burta de rîs. I-am spus-o și soției, m-a întrebat \"chiar crezi?\". După care n-am mai rîs chiar așa.

N-am reușit să-mi vînd mașina. Ba, mai mult, a apărut și o gaură cam de-un pumn în podeaua pedalier, blocul motor s-a spart așa că a trebuit să-l schimb cu altul. Mi l-a vîndut un amic, e drept, e cu un an mai vechi, din \'78. Totuși îmi iau inima și talonul în dinți și voi porni cu ea vitejește spre Agigea, duminică dimineața. Dumnezeule, al motoarelor, ajut-o și pe bătrînica mea, mișcă-i pistoanele, ține-i cauciucurile umflate, aprinde-i bujiile și n-o duce pe ea pe drumul cel rău și plin de gropi. Amin!

Un poem elegant, așa cum spunea și un comentator. Un poem care a reușit să mă transporte undevaîn alt spațiu, pe undeva mi-a amintit de
\"Mon enfant, ma soeur,
Songe à la douceur
D\'aller là-bas
vivre ensemble!...\"
în sensul atmosferei, desigur

Camil, ca a iesit poezia sau nu, doar cititorii pot sa spuna. faptul ca tie ti-a placut nu poate decit sa ma onoreze. Cit despre premii...am sa-l intreb si pe Ted, desi din pacate comunic destul de rar cu el. Sint convins ca-mi va propune o solutie interesanta.

Lasă Claudia, o să fiu eu peștele tău :) cume era bancul ăla: vine unul la farmacie ți întreabă: Aveți pește? farmaciste răspund:NU. El le zice: de acum aveți.