în păpușoi

no, imi place textul matale, transpira bine, un pic fortat versul ala....turiștii să ne vază din drum, Doamne-ferește, dar merje si ase, si in plus nu mi se pare prea explicit, mai degraba asa popular, dar este alegerea ta

am râs cu pofta, bre, nene liviule, bre! dar ce olteneasCÃ CÃ e românească de tot, bre!

bine le ziseși,
bre

... si anume motivatia cufurelii, ar fi dat mult mai bine la cititor care asa, ramane oarecum nedumerit: de ce i-o fi traznit cufureala pe toti, asa, deodata? Eu zic ca putem gasi impreuna cateva imbunatatiri si in sensul asta la acest text care, dealtfel, degaja un aer tare neaos.
Bobby.

da, andu a venit cu o observatie interesanta, si ma gandesc daca poate Anton sa introduca niste lubenite in context, sau niste perje, pere padurete sau ce-i trece prin minte...cred ca i-ar ridica mult valoarea acestei poezii. Ramane la latitudinea autorului

Aveți dreptate, inițial explicasem într-o strofă, dar pe urmă, nu știu de ce (toane de pot) am scos. Personajele consumau niște combinații de zemuri, tulburel cu pepsi, cam așa ceva.

Eu cred ca bateti campii..!!! Baga Antoane o fraza de discurs electoral si-i gata cufureala!!

un LOL mare si un bravo si mai mare. desi anticipasem sfarsitul inca din a patra strofa, nu m-am putut abtine sa nu zambesc cu pofta( as fi vrut sa rad in hohote, dar ceilalti de la icafe m-ar fi luat drept nebun)

intr-o zi ne intorceam de la cules cucuruz. cules e un fel de a spune, pentru ca de fapt am tras cu Ion de o sticla de rachiu si una de vodca pana am priceput ce-nseamna r26 si v33. eu desenam x-uri iar Ion trasa desene incase prin cucuruz, atat eram de beti. si cum mergeam asa prin cucuruz, de ne umplusem de x si zero prin locurile intime ajunseram brusc la o cultura de pepeni. numar eu-14, numara ion-14, numaram vrejurile (eu-10, ion-10). am stat vreo cinci minute (mirosea cam ciudat) pana am dezlegat misterul: 4 pepeni erau sparti. la un moment dat toti pepenii au rupt-o la fuga spre o caruta ce astepta la marginea drumului. e clar, iar ne-am baut mintile si o sa ne culce muierile in sura la noapte.

Am citit de atunci recomandarea, dar nu am avut dispoziția necesară să comentez. Recitind, da, la fel de amuzant, mai ales ideea de a efectua un act fiziologic exploziv în grup, ținându-te de mână (ce delicat m-am exprimat:)). De fapt, tocmai din absurdul situației cred că vine umorul. Dar să nu încerc să îl explic. Ce l-a declanșat rămâne un mister. Instructive și comentariile. Și constructive.