Educația pragului

Se trece încă în șoaptă pragul ros de moliile timpului se mai tremură la atingerea lui semn al lipsei de educația trecerii. Unii ridică ochii fără să se împiedice scot pieptul, din educație, nu din respect. Trecerea acestui prag nici nu presupune respect doar teamă, și asta tot din educație. Nu se trece niciodată în grabă de mici am învățat să fim răbdători, ne va veni și nouă rîndul nu trebuie deranjați cei din față; aici se stă la coadă în ordine, nimeni nu se înghesuie. Pragul e mic, se pășește ușor, mai greu e cu tremurul picioarelor toate performanțele atletice se pierd în preajmă. Nici nu e nevoie de prag o simplă linie imaginară ar fi de ajuns oamenii sînt ființe raționale educate.