așa era

așa era ea avea rîsul precum o supă organică din care prind viață făpturi minuscule buzele cum spiralele ADN-ului și ochii nuclee aromatice de benzen pe laturile cărora să plantezi arbori apoi să stai atras în piscina din centru și să te relaxezi toată viața așa era ea precum o cometă înghețată ce te lovește și în tine viața prinde viață din germenii criogenați te miri cum nasc lumi peste lumi dar așa era ea făcea copii îi creștea le spunea povești deschidea conserve cum ai deschide o carte răsfoia anii pruncilor pînă li se bătătoreau tălpile apoi îi arunca în spațiu așa îi plăcea să colonizeze cu privirea și cu voința pînă cînd viața devenea mai umană