Poezie
Ramificatii
1 min lectură·
Mediu
Împletesc o frânghie de ceva vreme,
cam de când m-am născut,
la un capăt e mama, împletește și ea,
la altul e fiul meu.
Funia are nenumărate ramificații,
ca un balaur cu mai multe capete,
în funcție de drumurile noastre,
brațele ei se suprapun și ne încolăcesc,
sugrumându-ne.
Trebuia s-o fi făcut mai groasă, îmi spun,
să se termine totul mai repede,
binecuvântați fie cei ce-o adaugă și o îndeasă,
muncind fără pauză zi și noapte.
Ramurile galopează,
dintr-o clipă în alta
ne vom sufoca.
013.040
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- livia ciupav
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
livia ciupav. “Ramificatii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/livia-ciupav/poezie/1744499/ramificatiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
am citit cu placere poemul. reusesti, prin impletire, acea stare cautata a lucrurilor simple.
retin: binecuvântați fie cei ce-o adaugă și o îndeasă,
cu prietenie,