Poezie
suspans
1 min lectură·
Mediu
Și tu
pe aceeași muchie de zi,
pe aceeași clipă rănită?
O, nu,
nu îmi surâde cu jocuri de umbre
și ceață.
Nu, nu mă îngheța
cu prezența ta.
Am să aștept să treci.
Închid ochii.
Treci tu.
Apoi trec eu.
Tăcerea își va ține respirația
iar cerul va plânge
până tu,
până eu,
ne vom uita prezența.
002.131
0
