Poezie
frânturi de timp
1 min lectură·
Mediu
nici noapte
nici zi
nu-mi uiți tăcerile
înghețate-n cuvinte.
munți de iubire-mi rostogolești
la picioare
dând tălpilor aripi.
știi să zbori
prin visele-mi toate
dezgolind orizonturi noi.
și tac
să auzi
tot ce nu pot să-ți spun,
veșnică iubire
uitată.
044.290
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lidia Muraru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 40
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Lidia Muraru. “frânturi de timp.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lidia-muraru/poezie/82211/franturi-de-timpComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SCSCsilvia caloianu✓ Te citesc (am in vedere textele de ieri) nu stiu de ce nu pot sa spun nimic...E ceva aparte...Poate ma socheaza/impresioneaza siguranta sentimentului? Fericirea? Imi pare redundant cuvantul \"iubire\" in poezia aceasta.
0
GSmunti de iubire si talpi cu aripi, frumoasa traducere a sentimentelor tale in acest poem. Siguranta unui zbor pamantean... frumos, felicitari.
0
LM Multumesc mult Silvia. Si faptul ca \"treci\" lasa o mireasma aparte.
Gabriela, multumesc tie, om \"inaripat\"!!
Gabriela, multumesc tie, om \"inaripat\"!!
0
LM Silvia, am avut impresia dupa ce am scris cele de mai jos ca ar putea fi,intr-un fel portretul TAU.
.... Hm! Sa fie o gluma?
Portretul ...
oglinda scuipa imagini
si umbre
pana si ghimpii
sangereaza cuvinte
din solzii luminii stravezii
se-mpletesc manusi
pentru noaptea sufocata
de crivat si clocot
respira si marea
aplecata peste pietrele
taiate-n felii
din care
pe rand servesc
luceferii
la malurile lumii
lungiti
pe nisipuri de sticla
tresar zgomotos
hienele albelor nopti
ea, Doamna
se priveste adanc
in lacrima ei
leganata de noaptea ce vine
si
ziua ce placa
paseste incet
...
adormim
.... Hm! Sa fie o gluma?
Portretul ...
oglinda scuipa imagini
si umbre
pana si ghimpii
sangereaza cuvinte
din solzii luminii stravezii
se-mpletesc manusi
pentru noaptea sufocata
de crivat si clocot
respira si marea
aplecata peste pietrele
taiate-n felii
din care
pe rand servesc
luceferii
la malurile lumii
lungiti
pe nisipuri de sticla
tresar zgomotos
hienele albelor nopti
ea, Doamna
se priveste adanc
in lacrima ei
leganata de noaptea ce vine
si
ziua ce placa
paseste incet
...
adormim
0