Poezie
prietenie
1 min lectură·
Mediu
Tu-mi știi gândurile.
Dar,
cine ar putea!
Tu începi cu mine,
deodată,
aceleași cuvinte.
Cine ar crede!
Tu,
de la capătul celălalt al pământului
mi-ai apelat numărul de telefon
când,
tocmai voiam iar să-ți spun
"noapte bună".
Nu, nu-i de crezut!
Tu-mi răspunzi la întrebarea pe care
n-am apucat să ți-o pun.
S-ar spune că-i intuiția.
Dar pentru a câta oară se întâmplă asta,
mai știi?
Tu îți lași ochii umezi
ca nu cumva eu să lăcrimez.
Și asta se poate!
Se pare că cineva,
da, Cineva a greșit;
a pus același suflet
în două trupuri,
al meu
al tău.
Dar nu,
nici asta nu se poate.
EL, niciodată nu greșește.
Mai bine,
mai bine adorm
să nu mi se audă
cumva
frământările
și
să îmi răspunzi
tot TU.
024813
0
VT