Rugă

Răniți de propriile gânduri, de vise, oameni, de nevoi, ne îndreptăm cu drag la Tine și cerem visele-napoi. Ne vrem, o Tată drag, iubirea și-acel curaj de-a fi iubit, și ne mai cerem împlinirea nevoilor ce le-am tânjit. Te rog, iubite Tată, oameni, acei pierduți chiar lângă noi, cei pentru care ani și vremuri departe stau, îi vrem n-apoi. Mai dă-ne, Tată drag, putere, acel Cuvânt de leac-balsam ca rănile să ni se-nchidă să nu mai doară iar și iar. Dă-ne n-apoi ce ziua crudă a rupt cu gheare în ascuns și fă din nou Tată, grădină acolo unde totu-i smuls. Întreg în minte și-n simțire, complet în fapte și cuvânt, azi fă-mă, Tată scump, iubire atât să fiu pe-acest pământ.