Iertat

Azi, momentul întoarcerii în adio şi momentul unui nou început. Am zidit lucruri pe care le-am stricat şi asta înseamnă trecut. Paşii îmi vor lăsa în urmă zgomote, construcţia veche turnată din toţi şi din toate relaţiile furişate în recenzii de cărţi jucate întotdeauna de alţii. Şi cuiele uit. Şi praful de pe zidurile vechi şi râncede, şi amorţeala din oasele obosite şi încurcate în căile altora. Azi, mi-am proptit piciorul într-o nouă linie de pornire: Iertat. Cu tălpile goale voi alerga cât mă ţin oasele prin pagini, prin zidurile sparte de un singur cuvânt: Iertat.