Lesenciuc Teodor

“- Vreau să știu ce e cu tine! Ceruse Diana cu o zi înainte de cum îl văzuse ieșind din curtea școlii, îl aștepta întotdeauna pentru a merge acasă împreună. - Nimic… - Dacă nu-mi spui, orice ar fi,

Pur și simplu nu-i mai păsa. Aruncă telefonul pe pat și păși obosită spre baie. Era obosită – întotdeauna obosită – nu conta dacă era dimineață sau seară, oboseala se furișa în trupul ei vlăguind-o,

mi-ai zis că crezi, că vezi sting în băutură ce nu pot pricepe cred că văd mori cu piele din vulcan pasărea Phoenix nu mai vine nici ea nu mai zboară vreau să pic în genunchi genune

Trântesc ușa în spatele meu jurând că este pentru ultima oară. Mi-a ajuns. Îmi vine să sparg ceva, să lovesc până când nu mai știu de mine. Zece ani pierduți, o viață de om aruncată la gunoi.

II Horațiu: “Nu pot să mă desprind. Nu pot. Nu vreau!” Aproape se înecă în ochii ei mari, ridicol de adânci. Întotdeauna crezuse că cenușiul era o culoare nepotrivită pentru alte creaturi în

Ploaia m-a trezit din vis cu blândețe, ca întotdeauna. Ea e amanta mea fidelă. În parfumurile ei crude sunt mai puternic. Mă sensibilizez de unul singur și visez cu ochii deschiși

DUMINICA NEAGRÃ scenariu Intro FADE IN: EXT. PARC – DIMINEAÞÃ Atmosferă și peisaj de primăvară. Copaci

I Pe drumul îngust și pietruit ce leagă Lupeniul de ținutul muntos al Strajei, acolo unde începi să simți că aerul e mai aspru și că vântul e ceva mai tăios, un tânăr pășea agale prin pustiu. Își

Ploaia m-a trezit cu blândețe, ca întotdeauna. Ea e amanta mea fidelă. În parfumurile crude mă simt mai puternic... Mă sensibilizez de unul singur și visez scenarii dintr-o altă viață. Draci!

El – să-i spunem Horațiu. Buzele lui se strânseră nemulțumite. Cu un an înainte jurase să nu mai facă niciodată asta, și totuși era din nou acolo. Respirând aerul greu, luptându-se cu matahale

râu curge în tine e inima ta izvor te așezi pierdută în singurătate și umbra te alintă fără diamante azi în ochii tăi eu sunt întotdeauna acolo nuditate până și natura e vulgară

Călin simțea fericirea undeva în stomac, spera ca nimeni să nu poată desprinde mârâitul surd de vuietul înfundat al motorului. Era în spatele volanului și se potrivea bine în locul confortabil al

Scars Dungi vineții fulgeră un cer prea mort Clipești rece și de n-ar fi vânt N-ai ști de-ai plecat, ori te-ntorci. ... Mâinile-ți par albe doar noaptea Când răni se ascund pe sub

Simțire Toți cei care așteaptă dimineața trebuie să învețe să trăiască noaptea. Iar pentru mine – noaptea și întunericul sunt tot ce știu. Tot ce sunt. Treizeci și opt de pași stânga după ce

Tatăl lui deschise ușa cu grijă, dar plesnetele balamalelor ruginite pocniră sec. Băiatul simți un curent ciudat alunecându-i în membre, paralizându-l. Se forță să rămână în picioare dar genunchii,

de-aș fi din nou copil ți-aș săruta poza de fericire și mi-ar ajunge. m-aș mulțumi cu un fel de iubire ce nu mai există o atingere sfioasă și un tremur în ochii tăi mi-ar fi destul. de-ai

Pe scrinul vechi… Mâncat de cari, Stau scrise două nume Sunt două nume de început În casa cu pereți de lut. Un început al ei și-al lui Epistolă copilului. Se duc bătrânii… Și ne lasă Cu

Întotdeauna am evitat atenția directă a mulțimii, întotdeauna am încercat să trec neobservat, să îmi suport existența departe de priviri iscoditoare… În primii douăzeci de ani am reușit, apoi a

David ajunse acasă târziu, făcuse o escală la barul obișnuit. Soția era deja în pat. Știa că nu adormea fără el așa că se simți vinovat că o făcuse să aștepte. Tânjise după o beție strașnică. Ca

E ca și cum ai mirosi o floare de plastic, Ca și cum te-ai bucura de ploaie-n deșert O cărare ce nu duce nicăieri, De care ești dependent. Influența-sublimă de nori morți Mă îndeamnă să-ți

Aer, avea nevoie disperată de aer. Urca agitat știind că era pentru ultima oară, plecarea era deja hotărâtă. Ochii lui negri reflectau relieful aspru ce se întindea în pustietate, îi va fi dor de

****** Încă de dimineață un abur sumbru apăsa valea, cei mai bătrâni dintre călugări începură a clătina neliniștiți din cap. Da, nimic bun nu putea veni de la acea zi întunecată. Vântul sufla cu