Poezie

miserable

2 min lectură·4 aprilie 2025

Mediu

uneori sunt trist și învăț limba franceză cu accent nemțesc

ca să plîng în altă limbă în care să nu fiu înțeles

cînd îmi pică o lacrimă se face gaură în pămînt, sapă un amfiteatru

în care dacă ar cînta diamanda galas s-ar face atît de frig

încît toate inimile s-ar opri la cuvîntul nimic și ar porni la loc

abia după ce mai plîng o altă lacrimă în care găsești tot ce simt eu

după o îmbrățișare

uneori sunt atît de trist încît mă concentrez cîteva ore

să uit cuvîntul iertare să treacă în locul lui în dicționare

un țipăt ascuțit care poate tăia carnea pînă se vede inima

cel care e trist și neiubit ca mine este necurat

cel care e scuipat și părăsit ca mine este necurat

cel care plînge ca mine cu lacrimi curate nu mai are lacrimi să se spele

și să fie curat

dacă pun tot întunericul meu pe note va arăta ca o groapă comună

în care se scurge o liniște cu sînge pe mîini

ce mă fac disperare, ce mă fac, lebăda neagră a fost albă cîndva

sau poate chiar verde, ce frumoasă poate fi o lebădă verde

apoi diavolul s-a spălat pe mîini înainte să o țină în brațe

eu am dansat cu ea și a fost un păcat, iartă-mă doamne

sunt necurat acum și cînd respir e cum aș stoarce frunzele

de copii

sunt inuman de murdar și tot ce ating e necurat

încerc să uit că există iubire, vreau să fiu trecut prin foc

scaunul meu electric să ardă o închisoare, să fie mai puțină

durere în lume

sunt atît de trist că nu am timp să fiu înțeles

sunt atît de trist că sunt necurat

învăț o limbă străină ca unul care își înfige furculițe în ochi

pentru că frumusețea e falsă

o pictură arsă din care mai bîntuie chipul cuiva.

mamă, trebuia să mă lași pe marginea șanțului

acum, că înțeleg lumea

mă doare mai tare.

00725

Leonard Ancuta. “miserable.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14188705/miserable

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.