Poezie

poetul midas

2 min lectură·11 noiembrie 2023

Mediu

pe ce pun mîna se transformă în poezie

și dacă pun mîna pe bani, tot poezie ajung, pentru că-i beau

și pe tine dacă pun mîna, e ca și cum te-aș bea

pentru că te văd goală cu o lacrimă care îți atîrnă de labii

prin care soarele se topește ca mierea într-un curcubeu

care mi se imprimă mie pe suflet, sau ce-o fi ăla de îl am eu

de mă dau cu placa prin durere

de pun mîna pe durere să-i fac o statuie cu umbra ta, conturul tău

aaaaaaaaaaaaaaaaaa, visez cum pielea mea comunică universul

prin pielea ta și toate stelele sunt doar vapori care ni se ridică de pe sex

după ce trecem unul prin altul

cum trece un cui printr-o mînă, cum trece un peisaj printr-un geam de tren

cum trece o literă printr-o altă literă și formează cuvîntul

pe care îl urăști, cum eu am o erecție prin care trece transsiberianul

și o gaură neagră trece prin altă gaură neagră

ca o gaură de covrig printr-o altă gaură de covrig

îmi vine să-mi tai mîinile pentru că te-au atins și în loc să te transformi în dragoste

ești lipsă, singurătate, dacă pun mîna pe ceva, se transformă

în lipsa ta

eu am vrut să culeg un măr și am făcut merele de aur

și apoi mi-am dorit să-mi tai mînile să le arunc în prăpastie să fie și ea de aur

dar cad în golul acesta gri dintre tine și mine

cînd pînă și schimbarea și-a luat o zi liberă

și cică nici iubirea nu mai are stație aici

dacă îmi dai și mie trei lei pe revolut, poate trec styxul

00750

Leonard Ancuta. “poetul midas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14175620/poetul-midas

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.