Poezie
e atît de liniște că nu îmi aud nici gîndurile
1 min lectură·
Mediu
atît de liniște că nu există miros și nici gust
atît de liniște că nu există frumos sau urît
atît de liniște că te pot contempla ca pe dumnezeu
care a tăcut mereu.
atît de liniște că nu-mi aud urletul cînd mă prăbușesc.
cînd cad. cînd votca moare în pahar, în mine.
e liniște ca într-un tablou. și o frunză face mai mult zgomot.
mai multă liniște decît într-un cadavru.
dacă liniștea ar avea o culoare, ei bine, n-ar putea s-o vadă nimeni.
o văd doar eu. în liniștea mea o femeie naște fără un sunet.
nici copilul nu plînge, doar zîmbește. atît de liniște
ca un copac în timp ce crește.
știu, spunea cineva că auzi cum îți albește părul. la mine albește
în liniște. e atît de liniște și ești atît de îndrăgostit
ca doi morți îngropați unul lîngă altul. dar ei sunt mai vii decît tine.
e atît de liniște că stelele te asurzesc.
liniște. pînă și cuvîntul acesta e ca o discotecă. nu
liniște înseamnă cînd universul se transformă, cînd se întoarce
în ce a fost la început, iar noi eram împreună.
unul în altul.
061.168
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 189
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “e atît de liniște că nu îmi aud nici gîndurile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14170896/e-atit-de-liniste-ca-nu-imi-aud-nici-gindurileComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAte rog liniste, da?
0
SV0
LAdar fie primit. asta e poema pe care o scrisei acum, cjiar e calda, gionica, poezia de mai devreme e o munca de cinci ani. nu cred ca v-a observa cineva. si da, sunt un poet, iarta-ma, dar chiar ma consider poet, asadar, munca nu se apreciaza ci doar feeling-ul. crede-ma, gionica e adevarata si e din sufletul meu. aici e ceva nou, proaspat, inca nedospit.
0
SVnu am citit poemul la care te referi
dar cred că nu o să-mi placă
dar cred că nu o să-mi placă
0
LAca am facut o greseala de scolar in comentariu anterior, mno, se mai intampla. ploua afara si la mine. poate ca nu-ti va place, nu-i bai. nici iubita nu ma place. cum spuneam scriu, in diferite feluri, stiluri, ma coc si eu ca un porumb pana se face popcorn.
0
pt. cârcotași: a gândi mult nu presupune să fii vreun geniu:)
***
“e atît de liniște că stelele te asurzesc.” versul ăsta mi-a rupt șirul.
și acesta “liniște. pînă și cuvîntul acesta e ca o discotecă”
voi încerca să înțeleg antiteza
altfel, starea de liniște ,pe care o observi și o propui analizei, o înțeleg ca pe un gol
dar nu ca pe unul sec
ca pe o nevoie
aș rezuma totul cu “șoptește-mi”
chiar și reversiunea (în sensul poetic, dacă pot spune așa) o “prind” în aceeași notă.
știi că îmi place. nu o mai spun:)