noi ne-am băgat în dramă de parcă ne-am fi băgat în biblie

ori o scrisoare, ca pe timpuri
te uiți la ce ai scris, mai citești o dată, dar nu vezi cuvintele- vezi toate întâmplările
și nici nu simți suferința, doar stai braț la braț cu ceea ce numești (asta nu mi-a plăcut*) dramă



•nu aș numi dramă ceea ce este o alegere. aș fi spus simplu “nașpa”

mi-a plăcut.

drama e poveste, imi aduc aminte de o discutie dintr-un film, intrebarea e daca e tragedie sau comedie, drama e ce se întampla intre ele. cat despre text, contine suficiente farame de realitate ca sa fie o confesiune sau o scrisoare. multam de trecere!

Cred că aici e prea multă vorbărie, epatare, forțări inutile de limbaj. Uneori, starea poetică nu e suficientă pentru a scrie un text valabil. Sigur, dacă aș lua imagini disparate, aș putea găsi și ceva bun aici. Spre exemplu, finalul (mai precis, ultimele două rânduri) este reușit. Tu scrii mai bine de atât.

hai sa fim seriosi, cred ca exagerezi.

Am zis eu că nu văd textualismul de aici? Uite unde văd și eu că exagerezi: în rândurile 3 și 4 din strofa a treia, în rândul 3 din strofa a patra, în rândul 3 din strofa a cincea. Fără îndoială, tu crezi că acolo este și autenticitatea, dar nu cred că-i așa.
Fără îndoială, și eu pot exagera, dar, sincer, așa văd.

sunt cateva concepte filosofice transformate, vazute și simțite de mine. nu spun mai mult ca eu nu-mi explic poeziile, nici tehnicile. ramane la latitudinea cititorului sa înțeleaga ce-a vrut sa spuna autorul și în ce mod a facut-o. e posibil sa nu-ți placa ție, dar cu siguranța poate place altora. nu scriu doar pentru tine, evident. multumesc pentru parere, oricum, nu ma deranjeaza, dar daca citesti mai atent o sa vezi, cum se pot vedea și în poezia anterioara, mici inserții filosofice, sau procedee, că de, disfuncție culturala.

Așa cum bine a explicat Pașa , cred că nu numai este exagerat dar și gramatical...

Că te-am tras de urechi, si nimic mai mult. Daca nu iti place poemul, daca nu iti place de mine, nu ma mai citi. nu am nevoie de impertinente si nici de discutii in contradictoriu. Eu imi cunosc valoarea, stiu cine sunt si nu-mi bag capul in troaca porcilor.

Îți permit doar să îmi sufli în urechile mele de lican...
Porc nu am să fiu nici în troaca ta! :)

ca sa fie pace, eu imi cer scuze daca, prin intamplare am sarit calul. eu nu comentez acolo unde nu-mi place, ca nu simt nevoia sa ma bag in seama. aviz si pentru tine. daca ai ceva important de spus, daca ai un munte de urcat, o apa de travesrsat te uiti la ce e in fata ta. si cu asta, iti urez o seara buna.

Sunt de acord și îmi cer și eu scuze! M-a luat valulul... Of topic pe chestia asta.
Stima pentru creațiile tale îmi rămâne în general bună!

nu mereu scriu pe gustul tuturor, pentru ca scriu pentru mine. nu ma explic, si nici nu vreau sa ma explic. dar daca vreau un comentariu, chiar si negativ, vreau unul pertinent.

Știu că scrisul este un fel de terapie pentru cel care îl practică... Totuși eu cred că terapia trebuie privită reciproc și din punctul de vedere al cititorului. Nu compunem doar pentru noi. Atunci ce căutăm aici? Terapeuții costă bani, la biserică este greu să mergi... Aici pe Agonia poate mai prind un sirop pentru viață... Chestia este că un scriitor nu scrie doar pentru el sau pentru amorul propriu.
Eu cred că cei ce scriu o fac de dragul acestei literaturi universale.
Poate reușim câțiva care nu scriem doar pentru noi, poate reușim să scriem pentru familia noastră doar... Este bine oricum!

că altfel n-ar mai scrie, n-ar pune o poezie nici macar pe hartie. dar pentru mine scrisul nu e hobby, eu n-am job, n-am ce manca, n-am cu ce plati chiria. dar nu conteaza. scriu, pentru ca simt ca pentru asta m-am nascut. am 10 carti publicate si 13 in total. nu fac compromisuri si cred ca placerea asta a scrisului nu e terapie. e fix nebunia de care am nevoie.

Foarte bine! :)

despre nebuni numai de bine, ca ei sunt fericiti