Poezie
glovo poem
3 min lectură·
Mediu
m-am hotărît să-mi vînd cărțile cu trei lei bucata pentru că am nevoie
de bani, pentru că am nevoie de cititori săraci care apreciază cuvintele mele
oamenii sunt făcuți din cuvinte bune și din fapte asemenea, oamenii
sunt după chipul și asemănarea lui dumnezeu și dumnezeu nu-i făcut
din bani, el e cuvîntul și fapta, așa că mă piș pe ele de averi, trebuie doar
să plătesc chiria, întreținerea și să îmbuc o bucată de pîine, trebuie doar
să iubesc și să încep cu mine însumi, acum cînd semințele singurătății
sunt copaci viguroși din care poți face mînăstiri pentru suflet
trebuie doar să ne iubim ca să rămînem în viață, spuneam eu în primul
meu roman, dar viața e făcută să-i iubești și pe cei neiubiți, soarele iubește
luna iubește și ea dar singurătatea iubește mai tare, ca pe noi de asemenea
așa că vînd compania cuvintelor mele pentru trei lei bucata și am de unșpe ori
mai multă singurătate ca mulți, sunt un chetar de romană învins de cuvinte
de povestea poveștilor mele triste, sunt un curv de grozăvești, unde mi-am pierdut
anii în schimbul facultăților mintale, cînd pudra de cocaină a lumii se respira
în aerul cenușiu, poluat de cuvintele celor cu inimă de șobolan
am un motan numit motanski, alintat domnule motan, fiindcă este un adevărat
gentlecat, am și o gaură în buget cît o gaură în inimă, inima mea cît un pumn
care nu mai poate strînge, lihnit și deshidratat așa cum e cerul pe secetă
tu ești pe fericire, eu sunt pe necaz, ca sa parafrazez un poet, tu ești
pe alcool, eu sunt pe muncă, tu pe zîmbet, eu pe oftat și așa merge lumea
cu spatele înapoi ca scorpionii la atac, tu ridici greutăți, eu întîmpin greutăți
tu primești mîncarea eu o livrez pentru 3 lei șpagă, atît cît îmi dai, cînd dai
trei lei cît costă o carte de-a mea care te face să trăiești o mie de vieți diferite
tu ai un apartament, eu am o cutiuță mică în piept pe care doar puțini o deschid
e ca o mansardă aproape nemobilată în care cuvintele se izbesc de pereți
ca o vrabie intrată din neatenție în balconul deschis, așa sunt și eu, balconul
în care te izbești de cuvinte și nu toate-s moi, că eu folosesc cuvintele dure
ca pula, cuvintele care-ți iau mințile ca pizda, eu sunt un manipulant de cuvinte
cum tu faci mușchi cu greutăți, eu fac creiere sculpturale ca statuile grecești
dă-mi banii tăi pentru a fi milionar în cuvinte, vei fi mai bogat decît în bani
dă-mi banii tăi pentru că iubirea e amintirea unui viol și cel violat de soartă sunt eu
https://www.facebook.com/leonard.ancuta/posts/4838491029499108?notif_id=1628476417013180¬if_t=feedback_reaction_generic&ref=notif
011.055
0
RR