Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cînd dragostea n-a murit pentru tine

2 min lectură·
Mediu
sunt zile care nu se deschid
spre viitor.
sunt zile în care diminețile împing zăvoarele ferestrelor
numai spre miazănoapte, numai spre trecut.
sînt zile în care te oglindești în curbele făcute de creionul ei de ochi
și vezi o cărare nesfîrșită pe care n-ai s-o acoperi niciodată pînă la capăt
cu firimituri rupte din tine.
sunt zile în care te simți bărbat puternic.
umpli rucsacul cu pietre și-l deșerți
sus pe munte. acolo sus vezi între pietre una mai neagră, lucioasă,
în formă de inimă. miroase a carne, miroase a tine,
miroase a lipsă și întreg corpul te doare. după efort corpul doare,
are mireasma lui, are menstruație
sîngele tău murdar de atîta lipsă.
sunt zile în care celulele tale refuză să înainteze
în vîrstă. oasele la fel și carnea nu mai vrea
să îmbătrînească.
iar întreaga ființă nu mai acceptă să urce scările
ci doar să coboare, să alunece la vale,
înapoi și numai înapoi. și nu ajungi niciodată într-un loc în care să rămîi
și te întorci în prezent. mai bătrîn, mai obosit,
ca un mîntuitor care n-a murit
pentru poporul lui. a îmbătrînit fără să-și dea prea mult silința și patimile
și cruzimile alea se citesc foarte clar pe fața lui
deși a fugit.
privești chipul acestui isus bătrîn și neputincios și știi c-ai să-l alungi
din patul tău ani de zile. pînă la capăt,
cînd moartea vă aduce din nou
împreună.
022.733
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
235
Citire
2 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

Leonard Ancuta. “cînd dragostea n-a murit pentru tine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14058279/cind-dragostea-n-a-murit-pentru-tine

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Sunt zile ale căror eflorescențe nu se desfac înspre viitor, ale căror dimineți întorc spatele răsăriturilor și care nu mai pot ieși din lacrimi, sunt zile în care timpul casant se sparge în bucăți de idiosincrazii, sunt zile în care ca om fără gândire, spirit și suflet te simți puternic, însă ca ființă înzestrată cu afecte, emoții, sensibilități ești răvășit de angoase, anxietăți și dezabuzări, sunt zile în care corpul refuză să mai urce spirala destinului și este atras de simulacrul căderii în genune, sunt zile în care nefiindul își bate joc de viață.
O poezie somptuoasă, care se deschide cu franchețe și elevație lectorului.
Felicitări !
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
cel putin stiu, razvan, ca tu esti un comentator fidel. si nu esti nici suparacios si nici interesat, ca alti colegi de site, pe care i-am intepat si de-aia nu mai calca pe-aici. mersi!
0