Laurentiu Nicolae

... ca sa inchei povestea poeziei, trenul in cauza mergea din Leiden in Bruxelles, ploua, si cand am inceput strofa a treia abia intrasem in Anvers. Cand mi-am aruncat ochii pe geam contrastul intre campia flamanda si betonul gri si umed (plouase, era inca innorat) a fost mult prea brusc, mult prea aproape de ceea ce simteam la ora aia, asa ca si-a croit loc in poezie.

Ti-aduci aminte cand spuneam ca scriu ceea ce simt? Asta e unul din cele mai bune exemple.

\"frant\" acolo s-ar referi la trup, nu la spirit, care se inalta odata cu ultimul vers. Dar cum Autorul are intotdeauna dreptate, mai citesc o data si mentin concluzia din primul comentariu :)

Poeziile care imi plac intra in trei categorii:
- cele care ma incanta ca forma de exprimare
- cele care-mi gasesc in suflet o rezonanta aparte
- cele pe care mi-ar fi placut sa le scriu

Poezia ta e din ultima categorie. Si daca mi-ar sta in putere sa schimb ceva, POATE doar ultimele versuri:

nu plângerea,
ci puterea de a sta acolo, frânt,
cu pieptul la pământ
si gandul la cer.

doar ca sa strang cumva legatura atat de bine conturata in primele doua strofe.

Multumesc de aprecieri... Poate intr-adevar nu sunt clar in exprimare, insa poezia asta vrea sa prinda o devenire, nu o constatare. Daca vrei, e impietrirea treptata a sufletului dinanuntru, manifestandu-se intr-un final si in exterior.
In orice caz, asta e una din poeziile mele favorite. Presupun ca se vede, dupa cum incerc sa o apar :)

Intelegerea unei limbi este direct proportionala cu gradul ei de folosire, nu atat cantitativ cat calitativ. Sau, mai pe romaneste, faptul ca vorbesti engleza nu te face scriitor in limba respectiva, in schimb dupa ce absorbi timp de niste ani prin toti porii cultura engleza, dupa ce incerci si reusesti sa te exprimi natural si in mod direct in engleza, scrisul ti se va parea o continuare fireasca. Romanilor ca popor le e mai apropiata franceza, si de-acolo avem niste exemple celebre de mari scriitori francezi de origine romana, n-am sa insist.

In ceea ce-l priveste pe pRUTEANU (incerc sa strang in aceasta ortografie parerea mea despre el, incercati sa va imaginati ca l-am scris cu un font de 6pt.), ei bine, el nu este decat un sacal politic cu o baza solida de limba romana. Pe care o foloseste fara jena pentru a-si aduna capital electoral. Pentru ca, nu-i asa?, primul cuvant ce-mi vine in minte citind aceasta lege este \"populist\". Am lecturat ganditor ziarele tarii in versiunea lor online (pe linie?!?), descoperind fara pic de surprindere ca in spatele acestei legi se afla inregimentate doua din cele mai nationalist-sforaitoare partide ale vremii.

Inca o data (oare pentru a cata oara in istorie?) Romania adopta fara discernamant o viziune ingusta si tembela, ducand celebra sintagma a salamului cu soia pe taramul lingvistic.

Your shadow,
Laurentiu

# The Murphy Philosophy
Smile . . . tomorrow will be worse.

Intre aici si acolo - picaturi de poezie. Superb jocul tau de-a distantele.

Doua intrebari scurte, va rog.
1) Textele cu caracter public cuprind si canalele de chat romanesti de pe celebrul IRC? Pentru ca daca raspunsul e \"da\", stimati tovarasi, bugetul Romaniei pe anul viitor se dubleaza brusc ;)

precum si
be) Sa insemne oare asta ca Facultatea de Litere, sectia Limba Romana o sa cunoasca la anul concurenta de magnitudinea celor de la Drept sau Medicina? Pentru ca intrevad cu usurinta intr-un an doi inflorirea unor Departamente de Gramatica si Vocabular prin mai toate firmele operand in Romania.

Your shadow, (AMENDAAAA!)
Laurentiu

Rachita doar daca o stii impleti, si nu se pune in supa, se pune pe masa, sub oala, care ii de felu ei fierbinte si iti arde musamaua.
Si esti cam nehotarat, cand ii supa, cand ii ciorba, ai pus sau n-ai pus bors? Sau nu-ti aduci aminte? :)

Altfel delicioasa. Se serveste calda.

sarumana, don\'soara redactie,

pe mine ma chiama grigore oancea, care mi-a citit mie vasile alu zapacitu cum ca datz raspunsuri la oameni nevoiasi, dect ca eu nam facut dect patru clase si majuta nepotu sa scriu, ca mau lasat vederile, batale sa le bata, prezintate ionele la don\'soara, pezevenghi

sarumana ma chiama ionel si am 5 ani ma iertatz ca scriu doar cu litere de tipar da numa la anu ma da la scoala

scrii, asa, io sint de fel din munteni de hunedoara si mare paguba am cu primaru nost, care amu o pus taxa pa vacile care, ma iertati, sa defecheaza pa asfaltu din comuna, de le zice vaci neieducate si o zas ca ne ieie banii finca nu stim sa le ieducam. dapai si vroiam sa va intreb, numa asara dom primare o iesit din birt si so usurat pa gardu politiei, nu rade ionele, si nu va suparati sarumana mam sfatuit si cu vasile si cu fane capatana si vrem sa va intrebam apai noi cum putem pune taxa pe bou ista?

sarumana,
grigore

pese acu o venit fane la mine si mio zis ca aveti acolo la oras probleme cu un domn adrian care vrea sa va mute la politie la scris proces verbale. apai dacai asa bai mare nui mai datz la ziar, numa scrietz la mine pe adresa

grigore oancea
comuna munteni
judetu hunedoara

si daca putet sa punet si niste ciuingam in plic da deaia cu surprize. ionel

So desu, m-am apucat sa raspund la toate comentariile. :)

Am prins, copil fiind, o ninsoare la sfarsit de martie. Mi-aduc aminte c-am plans pentru toti copacii infloriti, si-o intrebam pe bunica de ce nu-i aducem in casa la caldura, ca afara ii ninge... Va las pe voi sa ghiciti cati ani aveam pe-atunci.

Da tu, e acelasi. Si incurci regulile cauzalitatii, fascinatia mea cu petalele de cires japoneze a dus la aparitia ei, si nu invers. :)

Anaiss: AMIN! :)

Mon ami,

Incerc sa inteleg: nu-ti place pentru ca (dupa tine) seamana cu Alecsandri, sau pentru ca pur si simplu nu-ti spune nimic? Pentru ca , uite, am poezii scrise in rime eminesciene, pentru ca pur si simplu asa simteam ca trebuie sa scriu la ora aia.

Eu nu lucrez o poezie, si poate asta e pacatul meu major, ci doar o scriu de la un capat la altul intr-un spatiu de poate un sfert de ora. Si pentru ca sunt nascut si crescut in spatiul unei culturi anume, uneori - in mod inconstient - poate apelez la forme de expresie inventate de altii. Cat de gresit e ceea ce fac?

Si recunosc, sunt un egoist. Scriu pentru mine, nu pentru posteritate, si am spus nu o data ca poeziile mele sunt de fapt instantanee care incearca sa prinda o stare de spirit, un gand sau o senzatie... Nu stiu daca e bine sau e rau. Dar ma simt bine cand scriu, ma simt implinit, si uneori asta conteaza mai mult decat orice.

Your shadow,
Laurentiu

Va multumesc pentru primire, si pentru aprecieri. Inca nu stiu daca vreau sa raman pe poezie.ro, dar incep sa cred ca o sa ma simt bine aici cu voi.