Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

oniromahie

1 min lectură·
Mediu
vine o vreme când te gândești la viitor
ca și cum ai mânca boabe de struguri pe întuneric
soarele îți răsare dintr-o rotulă și apune în alta
începi să semeni cu desenele copiilor pe asfalt
te așezi pe margine / fumul de țigară devine un laț
de care se împiedică trecătorii
vine o vreme când nu mai încapi între noapte și zi
umbra caută alt trup
ajunge la tine ca un melc traversând o autostradă
085287
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
75
Citire
1 min
Versuri
9
Actualizat

Cum sa citezi

Laurențiu Belizan. “oniromahie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/14036047/oniromahie

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nica-madalinaNM
nica mădălina
asta e mai simpla, cu imagini ce nu mai par cautate. fiind lipsita de livrescul ce impanzea multe texte ale tale, e mai apropiata de intelesuri obisnuite si tocmai asta o fereste de banalitate. (sa nu uitam cum cita cosovei din filozofia zen cand pomenea ce spunea pisica: "fii obisnuit si nimic altceva")
0
@nica-madalinaNM
nica mădălina
am uitat sa zic: cu titlul nu te dezici. e usor pretentios, pus fata in fata cu textul (pe care tocmai pentru lipsa de pretentios si pretios il vorbisem de bine mai sus)
0
@laurentiu-belizanLB
Laurențiu Belizan
Aș spune că drumul spre simplitate e complicat. Sunt stări care permit o astfel de formulă, altele nu. Dezvoltând părerea ta, aș putea trage concluzia că tot ce e ușor de înțeles este lipsit de banalitate. Sunt de acord însă cu sugestia legată de referințele livrești și voi lupta mai aprig cu această dulce ispită.

Mulțumesc pentru părerile extrem de pertinente și la obiect.

Un gând bun, de asemenea, pentru Eugenia.
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
și n-am empatizat; desigur, nu spun că este vina textului, probabil organul meu estetic e inactiv în această dimineață; formulările (și aceasta, da, este o calitate a textului, că sunt puține)sunt absolut comune și la îndemâna oricui, așa-zisul poetic încercând a fi surprins (aproape întâmplător) prin artificii de limbaj; din nefericire (probabil din nefericire), rezultatul este următorul: orice poate fi înlocuit cu orice; exemple:

i) "vine o vreme când te gândești la viitor" - până să scriem/ citim un astfel de text am trăit retroactiv?
ii) nu chiar retroactiv, pentru că autorul precizază: "ca și cum ai mânca boabe de struguri pe întuneric" - ce să zic...; a durat ceva timp până când autorul a descoperit că nu e obligatoriu ca strugurii să fie degustați numai când e senin su musai cu ochii deschiși; totuși nu mă pot înfrâna de la a mă întreba: dacă mănânc mere [de exemplu; sau piersici (alt exemplu), pt că elementul feminin, mai ales în aspectul său erotic, e mult mai pregnant; sau chiar altceva decât fructe)] pe întuneric, ce se întâmplă?
iii) apoi urmează o gratuitate de dimensiuni antropocosmice: "soarele îți răsare dintr-o rotulă și apune în alta"; nu spun că musai trebuie consultat ortopedul (bine că nu răsare din altă parte, că era nevoie de un specialist în altceva), dar cu asta textul se aruncă singur în derizoriu, deoarece cu soarele ăsta între cerul genunchilor s-a ales praful de mâncatul strugurilor pe întuneric...; app de specialist: trebuie cumva consumați de 3 ori pe zi? înainte sau după masă?
iv) șcl.

concluzie: părerea păstrată la finalul acestui text este că am citit... ca și cum m-aș fi uitat pe întuneric la un film mut.


nb. desigur, îmi cer iertare autorului si altor cititori; uneori, citind, mă apucă accese de sinceritate; posibil ca acest lucru să fie un defect, nu trebuie să vă lăsați influențați în a judeaca valoarea unui text după cele afirmate de mine; ceea ce comentez (uneori pe întuneric) se referă exclusiv la impresia pe care textul a produs-o asupra mea. atât.




0
@serban-georgescuSG
serban georgescu
mie imi place
mi-a amintit de povestea lui Dali cu pestele care fugarea un strugure
sau strugurele fugarea pestele? nu mai stiu
pacat ca nu mai am cartea
si mai pacat ca nu am intrudus textul la clasici
asta e
oricum, frumos
mancatul de struguri pe intuneric te face sa apreciezi mai bine gustul fructului
nici o imagine nu te mai deruteaza
inchizi ochii si gusti
asta e treaba cu amintirile
vremuri
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
"Pseudokinegeticos"...; dar nu mi-a trecut nici o clipă prin minte că, acolo apărând (și) iepuri, ar avea vreo legătură cu "Alice în Țara Minunilor"; posibil să aibă, o să recitesc; de dragul lui Alice, desigur.

unde mai pui că, în felul acesta, îmi întăresc convingerea că există nu doar mai multe tipuri de "clasic", dar și de "universal"; prin urmare, nu văd ce m-ar putea împiedica să accept că există nu doar (cel puțin) două sau mai multe tipuri de "poet", dar chiar și (cel puțin) două sau mai multe tipuri de cititor; dintre care unii văd iepuri acolo unde nu sunt; sau struguri; sau ce vrea mușchiul poetic al fiecăruia...
0
@mihai-robeaMR
Mihai Robea
ca sa fiu mai limpede:

poezia poate fi salvata de haloul ind. datorat ipostazei - minge inlocuind al treilea vers cu ceva mai voleibalistic si reflectand de o maniera mai convingatoare si mai putin cliseistica asupra celui de-al doilea vers; daca autorul are chef

de ce se "impiedica" in laț trecatorii si nu "se prind"; daca tot este vorba de joc, fiindca sensul...

poezia are doua imagini reusite, de efect
0
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu

"Într-adins..."
0