Lustruind pahare de unică folosință

Laura,
Foarte vii, foarte captivante primele trei strofe. Meritau o continuare pe măsură. Sau poate nici un fel de continuare. Mai ales că titlul li se potrivește, totul ținînd de chestii aluzive și sugestive. Deșii, poate nu am eu suficientă putere de concentrare pentru ultima strofă...
Sigur, te mai citesc!

Fericirea nu poate trece ...E colorată, bineînțeles, dar numai de noroc. Orice om e normal prin sine, dar cei ce reușesc au aproape norocul.

Mulțumesc pentru citire. Mă flatați.

Liviu, nu știu dacă cei ce reușesc chiar au norocul... eu nu prea reușesc însă am mai mult noroc la un loc decât toți. Așa-s eu născută într-o zi de 13. La mine s-a inversat ghinionul cu norocul. :) Mulțumesc de trecere.

mie strofa de final mi se pare singura importanta
in rest nu mi spui nimic, nici ca mesaj, nici ca structura
chestii gen fericirea care trece pe linga noi.. bla - bla.. apoi despre ce este astazi un om. iar blabla: vrajeala cu fitze!
dar ce zici acolo in a doua, pe mine m-a tusat! suna ok si cum ai pus\'o in linie

Alena ești draguță așa trosca flosca cum pui problema. Acu te-am văzut și mi-ai ajuns la inimă cu sinceritețile tale fără de fițe. :)

Să zicem că-s cu fițe de începător într-ale poeziei și încep cam cum încep fetele de liceu: (Ultima petală se stinge în pumnul meu desfăcut spre cer... bla bla uite cum vii tu ca un șoim spre pradă, prea aproape să mă poți cuceri bla bla... să începem neică... nu am timp de abureli... sunt femeia liberă care am răgaz doar cât să mă spăl pe dinți). Alena trezirea, suntem fără de fițe, fără de bla balalauri.

Te mai aștept.
Mi-a făcut plăcere.