Poezie
risipit
1 min lectură·
Mediu
mi-a mâncat sufletul cu foamea unui lup de stepă
refuzându-se lunii și sângelui
m-a cântat cu sunete mute
m-a desenat cu tușe incolore
m-a pironit în noapte deasupra colțului de jos al lunii
fiară sărutată de dumnezeul neiubiților
fier în colți și nu argint
aurul răscumpărării îl arunc în univers
mă refuz
cu câte o celulă în fiecare galaxie
semăn universul ogor negru
și aștept să germineze alb
suflete de fetuși
în uterul generos
al necuprinsului.
023.427
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laura Danaila
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Laura Danaila. “risipit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-danaila/poezie/13983060/risipitComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMLMLiviu-Ioan Muresan✓un discurs asumat, o răbufnire a firii. Eu văd ultima strofă ca un poem în sine. Primele două par un blestem, exagerez cînd zic, dar e pe aproape. Chiar inversiunile dau acest sentiment. Dar stăpîniți bine cuvintele și asta dă încredere.
0
LDnu poate decât să mă bucure al dumneavoastră comentariu.
0