Laura Cozma

mada-linico,
avusesem de la bun inceput in cap titlul asta, dar am zis sa il numesc dupa melodia care imi crease starea pe care o aveam in momentul in care scriam, sunblind al lui Bt. e solaritatea si pulsul lui aici. Dar desigur, filtrat de mine.
poate ca nu iti place cum suna prajit pe ler, dar crede-ma, ca painea facuta de bunica mea si prajita pe ler, cu cartofii copti in ler.. pfuu... sunt inegalabili.
la fel si zaharul ars cu nuci.

daca vii la oradea si vrei sa vezi satucul pe unde iese Crisul repede din tara, stii la cine sa apelezi
:P

puup



florin,
mereu ma pui in incurcatura. cand lasi un comentariu din asta, nici nu mai stiu ce sa spun.
cumva, cred ca ma faci sa devin mai constienta de ceea ce/ cum/ si poate de ce
scriu

multumesc ff mult
(si pt citire)

doamna :)

uite o alta etapa a indelungatului experiment realizat de d-soara Lijie
si chiar ti-a reusit!

degetele albind in par eu le vad ca pe o mangaiere ce dainuie dincolo de ani, dincolo de varsta
e ca si cum ai fi zis- imbatranim impreuna

ps- astept in poezia ta ritmuri de falemnco.
cred ca ar suna bine! :P

e ca
doar acum, cand ma parasise somnul (cred ca e ora 4) si recitind poezia, observasem si eu intrusul acela de i :)
mi-e ciuda ca mi-ai luat-o inainte!
(scuza o am, dar prefer sa n-o dau)

si merci pt compliment
cred insa ca sunt acum o banchera mai buna
(decat poeta)

faza cucarneacecade de pe obraz e gogoliană (dacă știi, Nasul)

am râs amintindu-mi
:)

în rest, aș cataloga poezia ca fiind apocaliptică
:))

ca o fluturare din coada a vreunei stinghere veverite
iar eu
cum obisnuiam pe vremurile bune si foarte batrane
ma bag in seama


acelasi ludic, sprintar
ionuke
tu ai ramas inca un copil
caruia ii place de minune sa se joace cu_cuvintele

recunoaste!
recunoaste!

ps- cel mai mult imi plac saruturile prin periscoape!

pps- stiu sursa se inspiratie- una din serile tale de karaoke
:D

această poezie e cu adevărat un dar pentru cititor. o formă cuvântată a bucuriei Nașterii Domnului! o împărtășanie a revelațiilor Sfintelor sărbători!

pentru un asemenea scriitor, sărăbtorile nici nu pot fi altfel decât fericite!

:)

se zice că doar perfecționiștii (sau idealiștii) se plâng mereu. deși aici e doar o fotografie neprelucrată a realității.

mi-a plăcut în primul rând titlul și trimiterea lui, precum și legătura cu aceasta, la final.

animals e cel mai fain album de la pink floyd.
după părerea mea, desigur.

oare cum ar arăta cun Dogs în poezie?

:)

sau verde?

pe scurt- Ligia ține cu ecologiștii
(și bine face!)
prin analogie
cred că iubește florile de pe câmp
nu din vază

incontinența mi se pare chiar sexy în context
(cum e frumusețea Ligiei dealtfel)
chiar cu infantilismul de mai jos sugerat de tom and jerry
dar și imaginea sprințară wiskey- dragoste țâșnind din stropitoare

plus luminițele albastre...
un adevărat deliciu

deci nu te mai enerva lijie
în tot răul e un bine
cadavrul brad măcar pute fain
:P

Ligia,
chestia e că barca s-a bătut destul cu furtunile până acum
are și ea dreptul să se hodinească nițel

ce să fac? m-am domesticit. nu mai pot scoate poezii gen mr death cum știu că și-ar plăcea ție
și e mult mai bine așa pt mine

hai că prea mă întind cu vorba

semnat,
o cititoare fidelă a ta,
reao!

silviu,
mulțumesc pentru cuvinte
și apoi chiar pare că mă plâng?
prima strofă e trecutul meu, de care am trecut atât de mult încât parcă nu-mi mai aparține
a doua strofă e pârtia spre prezent
iar ultimele 2 versuri prezentul continuu
poezia e gradată cronologic
am scris-o mai mult așa că m-a îndemnat o prietenă
că altfel nu mai simt nevoia
am găsit deja înaltul
:)


elis,
mă bucur să te văd din nou pe aici
așa o fi cu barca, folosită
poate că m-a influențat puțin lectura de acum
Casa Verde a lui Vargas Llosa
nu știu
:)
ăăă
ce e scris cu italic sunt versete din Psalmul 50
nu am verificat încă dacă am scris corect,
că îl știam din cap


deea,
mă gândisem să spun mai mult despre strofa a 2-a
ce unde și cum a fost
dar așa pot denatura percepția asupra poeziei
oricum cred că ai înțeles-o așa cum am avut-o eu în cap scriind-o
ceea ce mă bucură tare
mulțumesc

atunci, inca un motiv in plus sa fiu happy :P

hug!

Ligia,
mulumesc pentru confirmare!
sper sa mai pot (scrie)

Clau,
probabil ca e o asertiune doar general valabila, ce admite si cazuri particulare.
ideea e ca , pentru mine cel putin, poezia se naste intr-un moment de dezechilibru emotional, e un supraplus care trebuie sa se reverse cumva
si fericirea aia de lunga durata/pt ca exista asa ceva/ e una molcoma, potolita, iar cuvantul cheie e echilibrul
no, stiu ca suna asa nu stiu cum
:))


cu drag, voua,
laura dezechilibrata

îndrăgostită am fost mereu
acum iubesc
:)

Ligia zicea că nu știu unde a auzit că happy people dont write
și eu credeam că n-o să mai scriu în grabă poezie
dar uite că se poate

mulțu de trecere,
bro

cam așa te văd și cred că ești în poeziile tale, Ligia!
Zeiță mamă a vieții (asemeni oricărei femei) , dar și zeița sângeroasă și războinică (trăsătură în speță masculină)
Nu fac apel la mitul androginului ca să nu te supăr, deși îmi venea să exclam dupa poezia asta: bărbato! :P

În ultimul timp când mă gândesc la curve îmi amintesc de frecvența cu care sunt repetate în Biblie cuvintele lui Iisus, adresate fariseilor: \"Adevărat zic vouă, că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în Împărația cerurilor!\"

Bunătatea ta nu ar fi chiar așa de absurdă.

Și zici că nu-ți plac rușii, dar îți place vodka.

pe-asta n-o mai înțeleg

și, după cum ți-am mai zis, nu te mai îngrijora în privința stilului, Vezi că lucrurile curg frumos chiar și așa.

Cu drag,

și trezirea ca o yilnică înviere.
poziția orizontală versus verticală
subiect ff frumos conturat de Umberto Eco la sfârșitul vol.1 al Pendulului lui Foucault

tu l-ai introdus (deși implicit era deja) pe Dumnezeu în ecuație, Cel ce face posibilă învierea, Cel care face soarele să răsară, dar e cu tine și dincolo de adormire

poezia e scrisă în stilul ce ți s-a conturat deja, cumva concis și la subiect, cu o încărcătură emoțională semnificativă

bravo, Mahmoud!

poezia

și

a lui (a formației trebuia să scriu, dar îmi era lene)

cred eu că nu se potrivește cu poeziea (pe care din ce motive ai încadrat-o la personale?) dacă este vorba de sanitarium al lui metallica.

eu una aș fi ascoiat-o, cel puțin ca mood, cu little girl blue a lui janis, pe care o ascultam întâmplător cititndu-ți poezia

în altă ordine de idei,
mi-ai făcut poftă de o cafea cu lapte

toți avem dreptul să fim fericiți
dar egoismul nu este calea
:)

mărturisesc că am citit mai multe texte scrise de tine
și sunt ff interesante.

aici mi-ar fi plăcut, de ex., să aprofundezi chestiunea legată de etimologia crișurilor și zona leș- valea iadului- drăgan.

cred că asta ar fi mai mult o temă de casă pentru cititor, dar nu știu unde să găsesc bibliografia necesară

e o carte ce se citeste pe nerăsuflate

memorabilă mi se pare însă imaginea de la începutul cărții- nebunul ce intră în sat cu un câine mort pe care-l trage cu o funie după el
păcat că doarme mami că aș fi adus din cealată cameră cartea ca să citez

oricum, povestea vieții lui Savatie Baștovoi e una, puțin spus, impresionantă
(nu mă refer la doar trecutul lui)