Poezie
Rostro
1 min lectură·
Mediu
tremură Pământul
în ropotul iubirii
și al urii
noastre
cărăm chirciți povara lui de veacuri
o piatră vineție peste care Domnul
își va lăsa-ntristat odată
pleoapa
păstrăm în piept ceasornice de tablă
uitându-și ticăitul
sub rugină
Fântânile adânci ascund în ele Cerul
024.139
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laura Cozma
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 42
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Laura Cozma. “Rostro.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-cozma/poezie/13894315/rostroComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LCIonuț,
pe undeva ai și tu dreptate, dar poezia mea stă sub semnul doar al inspirației sau al revelației.
nu caut niciodată și nici nu construiesc, nu dezvolt,
pentru că nu-mi place, nu-mi iese și nu are niciun rost
cu bine!
pe undeva ai și tu dreptate, dar poezia mea stă sub semnul doar al inspirației sau al revelației.
nu caut niciodată și nici nu construiesc, nu dezvolt,
pentru că nu-mi place, nu-mi iese și nu are niciun rost
cu bine!
0
ultimul vers este simplu dar are o frumusete a lui, intalnita si pe la alti autori
succes