Poezie
poem cu naftalină
1 min lectură·
Mediu
îmi e dor de vremea cînd îmi citeai poeziile
în timp ce-ți trăgeai mînecile peste încheieturi
ca de-un fior
mi-e dor de locul acela public în care nu ne zăream
decît pe noi ca două păsări uriașe
înțepate în cer
mi-e dor de curbele mîinilor noastre
sub beteală aromind tămîioasă
din pahar cu picior
mi-e dor de mine însămi cea de-atunci
de nenumărarea cuvintelor noastre
de tine cel ce vei fi
0114.053
0
Aprodu Purice s-a ghemuit ca Domnul Moldovei, Stefan cel Sfânt,după ce și-a pierdut calul ,într-o bătălie, să poată să se urce pe alt cal.Aprodu Laura s-a ghemuit întru emoție , la 500 de ani distanță, ca să poată să se urce pe Internet aceste frumoase versuri ale sufletului Măriei Sale. Istoria se repetă în alte condiții și în alți parametri.Felicitări.Iartă-mi divagația..nevinovată.