Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

meșterul manole

1 min lectură·
Mediu
de peste timp, din veacuri depărtate,
apare-un om...zidar...și totuși zeu,
biet truditor cu mâinile lucrate
ce-a plămădit lăcaș lui Dumnezeu!
bucata lui de cer a dăruit-o,
umil zidar în cântece slăvit,
a îngropat un suflet plămădind-o,
biserică cu ziduri de granit.
nu-i cavaler cu rouă pe armuri,
n-a ridicat din pulberi imperii bizantine,
dar a-nălțat cu trupul în marile furtuni
o mănăstire 'naltă din lacrimi de rubine.
și-acum să-mi căutați în zilele acestea
același om cu sufletul vibrând,
nu-l veţi afla.. a fost demult povestea...
acum manole doarme cu rugăciunea-n gând....
01838
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
91
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Kerkmann Gina Raluca. “meșterul manole .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/kerkmann-gina-raluca/poezie/14169531/mesterul-manole

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@irinel-georgescuIGIrinel Georgescu
Încântător textul elogierii meșterului. Manole era, este, va fi și cârmaci al destinelor feminine? Voiam să văd și ironie, ori autoironie. Se deplânge dispariția unor artiști de tipul... manolescian. Dar Manolescuuu, Nicolae, cârmaci iscusit al Jniunii Scriitorilor din România există, n-a murit.
Astăzi Manole are o Mona Lisă: pe Mona Lesko!
Iertare să am, căci mă amuz pe lângă textul drăguț însă foarte fragil, din punct de vedere estetic și valoric. Manole nu e un fel de Don Juan ori de bărbat artist model. El a avut o soție cu care s-a contopit simbolic.
0