katya kelaro

*o frumoasa viziune asupra nasterii...poemul tau
/în încăperea aceea
totul era viu
pereții respirau
deasupra mea se auzea un fel de bătaie
plăcută cu ecouri în mine
mă loveam de forme asimetrice
calde
mă iubeau mult cred
altfel nu m-ar fi legat cu sfoară să nu mă pierd/
abdomenul mamei...

/când plecam să mă descopăr
mi-au pus mâini și mi-au spus să cer totul
mi-au pus și ochi...serie nouă.../frumos adusa din condei recombinarea genetica... adn-serie noua

/nu știam să țip și-am plâns și ei se bucurau de nefericirea mea/ -intaia respiratie a nou/nascutului

da, asa e.. as da o stea poemului numai ca eu nu am in palma stele, dar vin si te cetesc cu drag

e un articol dens... cu fiecare lectura dezvaluie noi elemente spre meditatie, remarc un stil personal in a opera cu notiuni si concepte, o incizie moderna, cutitul de argint semnifica de fapt un lasser, imi place cuvântul mefiență in contextul
/onotație negativă, în sensul de mefiență/... amintind de mefisto, sau mefistofelic... daca tu operezi cu el pentru prima oara, esti un chirurg literar bun...
felix-petronius, pui bazele unei noi chirurgii estetice, vulcanice... imi place
cu modestie din umbra as putea sa-ți spun... mai mult curaj in afirmarea a ceea ce gandesti... tipare versace, inventivitate in modul de a aborda operele eminesciene...
noutate, eminescu... trebuie actualizat, daca nu suna prea revolutionar... iar tu simt ca poti face asta

*e frumos poemul dar mi se pare ca/mi suna cunoscut... poate fi doar o impresie... mai meditez asupra lui... pisici, on line, prietenul de departe... cybersexul...
un lan/separat de secara... oricum, felicitari...

e mai frumoasa acum... si nu au nici un motiv sa stearga intrucat e legat de procesul de creatie... forma de reflexie in oglinda in prima si de piramida - clepsdra in a doua,

vorbim de arhitectura unui poem

elis, prima varianta... unde e? incepea altfel... daca nu vrei sa strici noua conceptie, afiseaza/le impreuna (in continuare) si lasa publicul sa decida... te implor... mie imi placea prima poza... ma ingheta si spuneam cum o sa continue... te rog, macar mediteaza...

vasile, bine ai revenit... eu am ramas fara cuvinte... sa stii bucurie mare ai facut la porti de suflet... si sa nu mai pleci ,fara rost...
titlul este extrem de sugestiv... jocul de cuvinte... iuda! tradatorul... sau you (tu)...da...

*ai priceput va sa zica diferenta... stiam eu ca esti om destept,
fa-mi un dar si afiseaza-le pe amandoua

stai, scultura e sculptura, iarta-ma, constantine ai fost un brancusi ad-hoc, imi place ce-ai facut, nici urma de ironie, am deschis sa vad daca ai pus poemul in varianta dubla si cand colo dau de commul asta care l-ai inteles gresit, e BUN!!!! e BUN!!!mi-a scapat ...o litera...nu vreau sa intelegi gresit, cand un lucru e bun, simplu...e bun

doamne, ce-ai muncit, dar ce scultura ti-a iesit... mie imi plac sincer amandoua, propun sa le afisezi impreuna si spui: am luat o noua coala de hartie si am desenat poezia... ce spui?

trebuie, pentru ca merita

e optiunea ta...eu privesc poemul si cu ochii pictorului, faci cum crezi...

nu ai inteles ce-am vrut, e bine asa...

constantine, te rog corijeaza coloana infintului in dreptul
cuvantului.. din josul podelei.. chiar daca ai sa tai din cuvant si ai sa pui doar prima litera
arhitectura de clepsidra are... hai, te rog, macar gandeste te... poate sa iasa super si dpv grafic

sterge foto si topaila de servviciu, nu au ce cauta in poemul tau care e bun, intelege
stim ca tu esti modelul

george, poemul tau e continuarea celui cu lebada, iarna...
/două grăunțe calde în ochii pițigoiului
întindem mâna și zbrr: s-a dus
tremură creanga
în locul lui/
iata mirajul iubirii, feeria ei... el si ea, cele doua graunte cu viata (calde)iar pitigoiul e declaratia de dragoste dintre ei... se spune ca vraja dispare cand cei doi isi declara sentimentele (de asta si fuga pasarii); e delicat exprimata apropierea dintre principiul feminin si cel masculin, lumea redusa la esente, la 2

/uite de ce
îmi fac dinainte viața de apoi
îmi tremură și mie creanga
dar sunt acasă mereu sunt aici
îmbrăcat doar în mine ca sabia de Toledo/
in cea de/a doua strofa se schimba culoarea tonala, tremuratul crengii imbraca un sens existential, o lupta contracronometru cu timpul... poetul, eul liric in dilema cu timpul, incercand ascutirea condeiului pentru a/si asigura posteritatea, e din acest punct de vedere o posibila ars poetica.. poetul imbracat in sabia de toledo, justitiar in numele Ideii, intrand pe jumatate in mit... iata de ce apeleaza la un simbol apartinand culturii spaniole... un cod al onoarei pe campul bataliei ideatice, ascutis al mintii si fideliate fata de un sistem valoric bine conturat in interior

/nud și masculin ca un tei
dau cu mantia de pământ
și fac pe adormitul

da
veghez/
in ultima strofa, poetul dezvaluie latura sa romantica, sensibila, teiul cu aroma lui unica, intalnit frecvent in poemele romantice nefiind intamplator ales, goliciunea nu este un semn al expunerii fizice, ci al unei sinceritati absolute, al unei deschideri spre comunicare, spre aproapele

poetul e un vulcanic ce/si ascute sabia condeiului cu eleganta(mantia)semn al invaluirii si nu al atacului direct, al unui anumit ritual, iar mesajul final nu lasa loc interpretarilor... ne anunta ca, din umbra, el este receptiv la schimbare, e un vulcan in stare latenta, pregatindu/se sa erupa

mylord, incepeti...lectia de scrima

*Durerile mari au nume...asa e
*e bine scris poemul, adanc de dureroasa clipa zamislirii lui

*vulcanic poemul...vreau sa revin si asupra lui ...e incarcat de simboluri, e dens ...merita citit
*stiu cine e pianistul cu trei maini, beethowenian prin nastere...

*dana, poeta nobilăa nordului, si tu esti o craiasă a poeziei,
în rotund de lună se întâmplă maree...
*migrarea eului liric spre gheturi desi pare a fi o incercare de a restaura traditii tulburate oarecum vulcanic, e un semn al confirmarii... tu rămâi la toate rece... iată o auroră poetică ce privește cu detașarea specifică spiritului superior mareele diverselor mări literare, curente apărute fantomatic, ca o barcă spre nicaieri,
*blaga spunea (citez)... exista lucruri adanci, care in lumina artei pot fi intelese cu mult mai limpede decât in lumina stiintei,se spune ca apa unor mari e mai stravezie in lumina lunii decat in lumina soarelui.
*un hemingway nordic... batranul si marea?
nu, ,,corabiile de india\'\' au o craiasa puternica... si barca wikingilor ei pleaca in mit...

*explic de ce am zis sa nu ma certi, pentru ca poemul e deosebit si merita a fi remarcat prin valoarea lui literara..iata metafora din contextul
nu exist
mâinile acestea îndoliate
sunt doar liniștea
din iglul bărbatului-timp/ iglul barbatului timp---deosebita
*nu fac parte din cei ce pot sa stea, dar spun ca e o floare de colt pe nedrept lasata pe o stanca, si mai e ceva, craisa trebuie citit craiasa
*am sa revin intr-o zi, sper, cu un comentariu detaliat asupra lui...