Poezii

Daca iertarea vine atunci cand o ceri poate ca nu imi pare destul de rau. Daca iertarea vine atunci cand o chemi inseamna ca nu mi-ai pronuntat numemle de ceva vreme incoace, inseamna ca

JJules

0

2

spune-mi, de ce plîngi? Nu, Nu veni să-mi plîngi pe umăr Pentru fostele tale povești, Nici nu-mi cere să te iubesc așa cum ești. Nu vreau să-ți vindec rănile deschise Pentru ca altcineva Să se

JJules

0

0

Spune-mi, Te simți mai singur? Sau ești mai fericit? Îți iei pastilele de când ne-am despărțit? Te simți mai bine, Te-ai însănătoșit? Te simți întreg și împlinit? Adică vrei să pleci… Îmi

JJules

0

6

Vreau să plec dar ceva mă oprește. În sobă focul încă mocnește, Deși doar cenușă a rămas. Am să plec când voi rămâne fără glas. Aici e Luni în fiecare dimineață. Focul se stinge ușor, fără de

JJules

0

2

Vreau să răsar Chiar dacă ieri am apus. Vreau să renasc Și toate cuvintele Pe care nu le-am spus Să le arunc. Vreau să trăiesc Fără să spun Că regret un trecut În care acum Doar greșeli

JJules

0

0

Mi-am construit odaia adânc în stânca. Trecutul mă caută încă. Ieri e un șanț Peste care nu pot sări. Fantomele nu au plecat Și mă vor urmări. Așa că mi-am săpat casa Adânc în pământ. Nu

JJules

0

2

Aruncă cu pietre în mine Și pune cîinii să mă gonească Departe De casa ta. Am luat mărul din gura șarpelui Și m-au aruncat în stradă, Îmbulzindu-se la ferestre Ca să îmi vadă Mîndria

JJules

0

1

Cea mai mare greșeală a vieții mele A fost Să mă nasc pasăre fără aripi. Zîmbesc înțelegătoare Către lumina ce vrea să mă spele. Mi-au acordat încă o șansă. Mi se cere să zbor Fără să cred in

JJules

0

2

Aseară adormisem liniștit. M-am trezit singur. Nedumerit, Am început să te caut: Prin foi, prin caiete, prin vise, Am început să te caut ieri, Dar „ieri” deja murise. Te caut în cărți, în

JJules

0

1

râuri de noapte șiroiesc printre visele mele, chemându-mă să dansez nebun. Nu am voie să respir, să clipesc, Nu îmi este îngăduit să realizez Unde mă aflu Sau cum am ajuns aici. Aș putea să

JJules

0

0

Zgomotul pasului tău Îmi zdrelește urechile; Tăcerea surâsului tău Îmi îngheață țipetele. De dimineață, te plimbai printre morminte. Plângeai, nu voiai să îți aduci aminte. Dar ce

JJules

0

0

NUNTÃ (I) Ai buzele pline de cetiră Și sângele plin de voce. Atunci de ce zici că preferi seninul? Glasul spart de o viață speră Luna să apună, Soare să invoce, Lumina de sus ce

JJules

0

0

Nu vreau să mai răsar din ceruri. Îmi desenez pene de ceară În lipsa ta, Și încerc de ani de zile să zbor. Azi Treci ca vîntul prin mine. M-ai lăsat să te aud Rîzînd, cîntînd, Știind de la

JJules

0

3

O linie curbă trasată pe cer Mă-ndeamnă să zbor căte Lună, Ca orice blazat nebun. Am să-mi construiesc aripi Din frunze, copaci, Iarbă, pămînt sau vise, Din orice m-ar ajuta să ies din

JJules

0

0

Îngere, Hai împreună, Să ne lingem rănile împreună, Ca niște cîini Să ne lingem rănile împreună. Căci oare nu așa cred ei despre noi? Nu așa cred ei că suntem cîini? Căci oare nu așa Sunt ei

JJules

0

5

vreau sa mor pentru a putea reinvia. ma doare privirea, amintirea ta, mainile tale ma zgarie, ma ingheata glasul si cuvintele tale. lasa-ma sa plec, nu-mi cere sa ma intorc sau sa privesc in

JJules

0

0

aproape ca urasc noaptea asta, atat de clara si de memorabila, atat de demna. nu de alta, dar m-au lovit deodata niste amintiri de luna plina. era un om singur intre ceilalti, noi. iar

JJules

0

0

zîmbește-mi ca soarele, sărută-mă ca ploaia, cîntă-mi ca vîntul, atinge-mă ca iarba, învăluie-mă ca rîul, privește-mă ca dimineața, înfioară-mă ca seara, înalță-mă ca stelle, visează-mă ca

JJules

0

1

Aici am locuit odată eu. Aici au fost cîndva copaci și flori. Intră, nu ezita. Nu e gard, Nici un cîine nu mai păzește această casă. O casă părăsită. Doar eu mai vin din cînd în cînd În

JJules

0

0

te mai gîndești din cînd în cînd la ea? Din ce în ce mai des sau tot mai rar? Eu simt aproape-n fiecare zi cum plîngi. De ce o lași să se întoarcă din trecut? De ce îi lași fantoma să bîntuie

JJules

0

0

Ploua demult pe dealul De deasupra noastră. S-a oprit la două persoane În fața mea, De parcă am fi stat la coadă Pentru ploaie.

JJules

0

0

În urma putreziciunii noastre Oamenii s-au omorît între ei Pînă nu a mai rămas nici unul. Flămînzi de atîta ură, Frații s-au renegat unul pe altul Și s-au înjunghiat pe la spate. Pămîntul a

JJules

0

0

Doamne, binecuvânează acest om. nici soarele nu îmi mai zâmbește, nici pământul nu mă mai primește, mi se refuză căldura ta, Doamne. de trei săptămâni trăiesc în întunerec. m-au renegat

JJules

0

1

Acum, Când nici măcar nu mai pot sta în picioare, Du-mă acasă și lasa-mă să dorm. Stai lângă mine. Mi-e frică de moarte, Sau, mai bine, mi-e frică de somn. Poate că mă voi trezi

JJules

0

0