Poezie
Cristal nordic
1 min lectură·
Mediu
Trec zilele.
Trec și mă macină timpul.
Prezentul îmi taie mințile
gonind spre viitor.
Necunoscut îi e întinsul.
Copacii-mi spun că am să mor.
Măcar o primăvară!
O primăvară să mai văd. Aici...
O vară sau o toamnă
Cu sufletele din copaci,
Dar nu pustia iarnă.
Din ger pornim cu toții,
dar nu ne-aprindem.
Ori ne stingem?
Pentru că noi ne suntem hoții
Limpezimea o dăm ieftin
și stăm cu ochii în noroi.
Limba devine un spin
și îngerii fug de noi.
002.931
0
