Rugăciune

Felicitări pentru acest poem, mai ales că este destul de greu să scrii astăzi poezie religioasă de calitate - aceasta este opinia mea. Este dificil să faci să transpară în ea sinceritatea raportării tale la Dumnezeu, de aceea cele mai multe texte scrise acum sunt încărcate de patetism. Nu pune nimeni la îndoială trăirea autorului (nici nu ai cum să te pronunți asupra a ceea ce simte altul), ne referim doar la exprimarea ei.

Cu stimă, Alexandru Mărchidan

Poemul acesta îmi aduce aminte de Traian Dorz, e în el cererea noastră continuă spre Cel ce ne călăuzește gândurile, faptele și mai ales cuvintele. Cuvintele pot să ne înfățișeze cel mai bine starea interioară, decăderea de multe ori exprimată grandilocvent sau dorința de înălțare din rătăcirea unei disperate îndepărtări de esența noastră.

Orb în Gaza sau oriunde în lume, umilul om din noi are nevoie perpetuă de sprijinul brațelor părintești, dumnezeești! Ca în acea litanie sfâșietoare pe care monahii o cântă atunci când primesc la tainul lor de sfiiciune și jertfă un monah proaspăt tuns.
Cu prietenie, Emil Iliescu