jhyt8rkji78okliu
Verificat@jhyt8rkji78okliu
„dfhtruy76yjikgujimu”
trun769i98pol,jmghbtstv
Ar fi timpul sa taci!\"
imi plac foarte mult aceste doua versuri, desi cred ca ar trebui sa-l numesti altfel, nu iubit, avand in vedere tonul. cred ca in ele se gaseste maximul de forta pe care il are aceasta poezie, deoarece este un ordin. restul sunt doar indicatii.
reusesti sa il construiesti destul de bine, imi da o senzatie de palpabil descrierea asta a lui. adica m-a cam ingretosat VERSUL cu ouale, iar penele sunt sigur ca le-a lipit cu catran. papucii sunt niste ieftinisme d-alea chinezesti sau turcesti, nu-i asa?
sfarsitul imi pare cam banal, dar nici ideea lui brub nu ma incanta.
un banc sec suna cam asa: \"cat e ceasul?\" \"e timpul!\"
Pe textul:
„E timpul" de Amalia David
intru. o mana de cuvinte, o bucatica de poezie. nu o citesc, nu acum. defilez in josul paginii. prima steluta e de la pan, deci textul e intr-adevar bun, nu da pan stele aiurea. a doua e de la geana. imi vine sa-l acuz ca a dat steluta prea usor, doar pentru ca \"Paul stie cat il apreciez...\", dar observ ca omu\' are argumente in plus, ceea ce inseamna ca a vazut el ceva in text. urmeaza poesis, in opozitie cu primii doi, pe care nu-l contrazic, pentru ca inca nu am citit poezia. etc, etc... in final, amalia posteaza un comentariu oarecum aiurea, cu multumiri, amabilitati, etc...
poate mi-am facut o parere prea deplasata. in pagina asta cititorii pot vedea, pe langa \"o mana de poezie\", un razboi al titanilor. pe \"teritoriul\" unei novice, ca sa zic asa. ia inchipuiti-va, un razboi intre sua si irak pe teritoriul romaniei. cam tragic. si uite de ce ma intreb cate din cele 250 de vizionari au avut in vizor acest conflict.
citesc poezia...
Pe textul:
„Imi spun" de Amalia David
mi-a placut foarte mult \"sarut publicul cu cloroform\", asta spune multe. m-ai ametit cu sarutul asta pe mine, publicul, ca sa nu inteleg nimic.
asadar, codul functioneaza!
Pe textul:
„a" de ama ada anghel
omul ne-mpacat cu existenta iubirii este mai degraba ne-mpacat cu el insusi. tot in cei din jur este cheia... implora, dar nu sta degeaba, bine?
Pe textul:
„Implor" de Felix Onofrei
devin un monstru de rautate, daram toate prefacatoriile, calc in picioare frumusetile artificiale... ele sunt pentru oamenii stas, nu pentru Oameni... din templul lumii mele alung toti negutatorii. nu-mi plac porumbeii sortiti taierii, nici turturelele a caror libertate se masoara in galben. sunt un hristos revoltat!
bravo, silva! * mea, pentru ca stiu ca o apreciezi, chiar daca-i simbolica...
Pe textul:
„Floricele pe campii" de Adriana Camelia Silvia Popp
Timpul calatoriei mele este lung;
calea pe care o am de strabatut este fara sfarsit.
Am iesit pe aripile primei raze de lumina
si mi-am urmat drumul prin singuratatile lumilor,
lasand urma mea pe atatea stele.
Calea cea mai lunga ma aproprie cel mai mult de tine
si modularea cea mai intortocheata este tocmai cea care duce
la perfecta simplitate a acordului
Calatorul trebuie sa bata la toate portile inainte
de a ajunge la a sa.Trebuie sa ratacim prin toate lumile din afara
pentru a ajunge in sfarsit la templul cel mai launtric.
Lasat-am ochii sa rataceasca departe , inainte
de ai inchide si de a spune: Tu esti aici.
Aceasta intrebare , aceasta asteptare
se topeste in lacrimile a o mie de fluvii si cufunda lumea
sub valul acestei certitudini: Eu sunt.
Pe textul:
„Sensul vietii" de Sebastian Ichim
Pe textul:
„Vedeti ce am facut" de Sebastian Ichim
ma amuza textele tale, desi poate ca tu esti serios, da\' nu ma lua-n seama, io trec la urmatoru\', bine?
Pe textul:
„Bestseller" de Sebastian Ichim
Pe textul:
„Sensul vietii" de Sebastian Ichim
da\' tu, i-ai plans?
Pe textul:
„Visul unei nopti de iarna despre o noapte de vara" de Sebastian Ichim
Pe textul:
„Hartie igienica" de Sebastian Ichim
Pe textul:
„haiku" de stanescu elena-catalina
poezia asta a fost ucisa de zambetul din comentariu.
lacrimi irosite degeaba...
Pe textul:
„Pledoarie finală" de Diana Mitrut
invat mereu, nu ma opresc niciodata. iar acum am mai invatat putin cum sa-mi exprim unele ganduri. nu-mi ramane decat sa le astept.
repet: cuvintele sunt de prisos. un pan nu mai are nevoie sa fie laudat, e de ajuns sa fie citit.
Pe textul:
„Eternitate" de Paul Bogdan
-nu mai trimite 4 texte pe zi. limiteaza-te la cel mult doua, la o distanta de cateva ore in timp. in prima pagina apare doar ultimul text introdus, nu ultimele. vezi de ce anterioarele au doar 2-3 accesari? eu cred ca tu stii lucrurile astea, dar poate ai uitat sa tii cont de ele. excesul de zel?
simpatica poezia, te indeamna sa visezi oarecum, cu ochii deschisi. corecteaza primul cuvant. multe rasturnari de realitate, ca nu-s de situatie.
Pe textul:
„Evadare" de Bianca Solomon
Pe textul:
„Din nou Online" de Radu Herinean
una cu pamantul...
Pe textul:
„Dimineata" de Ilinca
* mea, pentru \"interiorul\" din tine.
Pe textul:
„Piata de vise" de Ilinca
imi place imaginea pe care mi-o arata inceputul. declaratia din text nu-mi place, dar nu din cauza ei, ci din cauza felului meu de a fi.
Pe textul:
„Spune-mi, ai iubit vreodata?" de Geronimo Trascau
uite ce e, pe mine poti sa ma urasti pentru seara de vineri, dar pe ceilalti doar invidiaza-i, te rog!
Pe textul:
„Seri de Literatură și Arte" de Radu Herinean
