Poezie
Somnambul
poem
1 min lectură·
Mediu
Somnambul
Încerc să trăiesc într-un vis.
Presimt deșteptarea.
Agonia unui surâs
îndepărtează tot mai mult
uitarea.
Nu cred în veșnicia
unui mormânt.
Zeci de milenii în urmă,
aflat în neștire,
am rostit
un singur cuvânt:
iubire.
Dragostea s-a născut
din bunătatea lui Dumnezeu
pentru noi.
Acum vreau să-ți fur
un sărut
ca să ți-l dau înapoi.
Încerc să aleg între bine și rău,
necunoscând adevărul.
Nu știu dacă eu mai sunt
eu
sau rătăcesc
în ceruri.
Visez că încerc să trăiesc,
sperând că și tu
visezi...
De mii de ori ți-am jurat:
“Te iubesc!”
De ce
nu mă crezi?..
012493
0
\"Agonia unui surâs
îndepărtează tot mai mult
uitarea.\"
E ceea ce am ales dar îmi place în întregime. Chiar ești un visător care știi să ne iei de mână pe noi, cititorii, și să ne conduci în visul tău.