Ne-am consumat doza de fericire

Ne-am consumat doza de fericire cuvenită nouă azi. Cât de frumos știe lumea să te-nvețe să mori uneori... E mult de mers până la capătul pământului, avem timp să ne scuturăm de ani și de deșerturi, s-adunăm întâmplările uitate în drum de oameni neatenți la detalii importante, și, redescoperind mersul pe verticală să susținem cu podul palmei cerul pe care cineva, înaintea noastră, a reușit să aprindă stelele.