Poezie
Acuarelă îintunecată
1 min lectură·
Mediu
Eu mor.
Iar tu asculți cum glasul meu
se pierde definitiv în noapte
și te bucuri,
mă strigi,
îmi râzi,
îmi tragi ocheade scumpe pe la spate.
Eu mor.
Și cad pe stradă,
chiar unde moartea m-a găsit.
Tu peste mine treci cu Carul Mare, înainte,
iar când te-ntorci,cu-n car mai mic
in care-ncapi doar tu
și cine te va ține-n brațe.
Eu mor,
dar sunt un mort frumos :
sunt lung și lat în umeri
și am lațe.
Eu mor.
La moartea mea nu plânge nimeni.
Doar mie-mi pare rău de mine
și plâng, dar nu că am murit,
ci fiindcă n-am făcut-o lângă tine.
002.494
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- iulian vadean
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
iulian vadean. “Acuarelă îintunecată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-vadean/poezie/234872/acuarela-iintunecataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
