A priori

1 min lectură·23 octombrie 2007

Mediu

Da, eu am ucis-o !

i-am zis mamei mele

arătându-i ora.

Eu am ucis-o!

arătându-i frunza

de deasupra orei.

Ea nu era albastră cum mi-am închipuit-o,

ci pământie, ca ochii tăi.

Ea alerga prea repede și stătea,

doar tu mureai

deasupra ei, neașteptându-mă pe mine,

fiul tău,

ce și-ar fi răsucit în jurul gâtului

timpul,

pentru ca tu să vezi cum cresc

și-n poala ta sădesc grădini

stropite cu lacrima mea.

Doar tu mureai

pentru ca eu să văd

c-ai fost femeie

doar pentru o clipă,

cam cât ai zice \"pântec\",

cam cât ar trece o frunză

pe lângă o oră.

013.455

iulian vadean. “A priori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-vadean/poezie/1750103/a-priori

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

pe lânga o ora - diacritice ici