Poezie
Camera cu vedere spre Stix
1 min lectură·
Mediu
nu te mai aștepta nimeni dezlipindu-și liniile din palme
peste nisipul fierbinte al neliniștii strecurându-se pe sub valuri
îți purtai iarăși bătrânețea de mână ca pe o iubită paralizată
ademenind cu ea moartea la fereastra iluziilor dinspre amiază
de undeva din adâncuri se auzea muzica unei alte lumi
te așezai obosit pe marginea ultimului tău vis
despre care nu îți mai aminteai nimic până când
frigul clipelor întinse peste pielea mătăsoasă a lacrimilor
te acoperea cu liniștea lui moale reverberând
către porțile neștiute ale acelorași sfâșietoare neîmpliniri
treceai solitar prin acele saloane cu oglinzi plutitoare
dintr-unul în altul , cu bastonul tău alb din lemn de corn
căruia inexplicabil începeau să-i crească ramuri înfrunzite
încolăcindu-se ca niște șerpi în jurul privirilor tale cotropite de spaimă
bucăți goale de cer atârnau mumificate sub acele cupole de sticlă
mâinile tale lungi se retrăgeau uscate, pârjolite de sete
corăbii fantomatice înfipte în conturul fierbinte al asfințitului
îți tulburau gândurile încremenite în ancestrale tipare
nimicul se năștea iar din tine
ca o înseninare
013.304
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulian Sgarcitu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulian Sgarcitu. “Camera cu vedere spre Stix.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-sgarcitu/poezie/181593/camera-cu-vedere-spre-stixComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ademenind cu ea moartea la fereastra iluziilor dinspre amiază\"
\"treceai solitar prin acele saloane cu oglinzi plutitoare \"
\"bucăți goale de cer atârnau mumificate sub acele cupole de sticlă
mâinile tale lungi se retrăgeau uscate, pârjolite de sete
corăbii fantomatice înfipte în conturul fierbinte al asfințitului
îți tulburau gândurile încremenite în ancestrale tipare
nimicul se năștea iar din tine
ca o înseninare\"
Titlul îmi aduce aminte de o piesa de teatru... \"Mansardă la Paris cu vedere spre moarte\"
Mai trec
MA