Iulia Elize

Claudiu, mai bine postează și tu ceva, decât să ataci varii autori, tu ai aproximativ doi ani de comentarii, fără texte, sau mai mult, dar zilnic ai treabă cu cineva, de pe site, numai să dai cu bățul în baltă, parcă. Mai bine scrie și tu, vezi de o carte de-a ta, decât să te iei la harță cu tot site-ul. Scrisul este mai productiv decât orice ”curechi” fie feminin, fie masculin, care încerci tu să îi faci tu pe oamenii care chiar scriu. Deci sunt absolut pe plus, pe când tu vii cu chestii împotrivă...

Fii și tu de plus. Eu așa spun... Fii de plus! Climatul de pe site este de atac sau de minimizare, eu aceasta am observat în ultima lună, fie că este vorba de x sau de y, pe site. În loc de aceasta, mai bine să scriem, oameni buni... Mult succes.

Eu pe Constantin Rupa îl respect foarte mult și văd că încă se scrie și se lucrează... Mult spor! D-le Constantin Rupa, eu vă lecturez mereu, mai ales că sunteți o prezență mai rară pe website...

Mult succes tuturor și să fim înțelepți și să scriem.

Claudiu, nu te supăra, te așteptăm cu o carte nou nouță, crede-mă, lumea deja te cataloghează drept o persoană care mereu are ceva de cârcotit. Așa se vede... 80-90% din comentariile tale sunt de atac texte autori? Sper ca site-ul să fie mai cu capul pe umeri, altfel, nu știu ce va mai rămâne drept, pe aici. Și ne retragem, cei de care nu încape lumea...

Eu una o să refuz să mai intru în dispute pe acest site. Poate, nu e exclus să ne retragem unii dintre noi sau să postăm mai rar, având în vedere trendul ”incitant” care nu a ocolit decât grupulețe. Nu putem să fim mai echidistanți? Fără să ne atacăm unul pe celălalt și cu un limbaj mai adecvat? Zic, de bun simț.

Eu aștept numai comportamente moderate, nu mai acide, poate, decât este normal.

Îi dau și eu o steluță, ca Leonard să ne impresioneze, activ, mai ales el, și pe mai departe, cu bogății ridicate, dar cum spunea și Ottilia, pentru paharnicul bun!

În fond, suntem aici să ne respectăm și să iubim literatura, până în cele mai adânci reflexii ale întregii personalități...

E o apreciere generală a lui Leonard, care merită, desigur, mult mai multe steluțe.

Cheers și eu! :)

(l) în titlu

De evitat ”că”... ”că” luna se-ncăpățîna să iasă la iveală”, e manea, și ”să se înece, că dragostea-i zadar”

Și ca să respect dorința lui Leonard... O variantă de poem:

Furibundă, albă luna se zbătea într-un pahar
Înnecându-se prin spume, ca și-n spuza de nectar
Jos, în mine, spaima crește pentru nopți cu nestemate
Ce n-au luna, ca pe-o doamnă, care-ar sta să prea s-arate.
Blasfemie, dau cu bâta, nicăieri sub nopți de ceară
În pahar, nu-mi zace luna să-mi dea gustul la papară.
Căci eu stau, sub tron, paharnic, dar ea e nenorocită
Când nu-mi dă nici gustul hranei, băuturii sclifosită
Obosit, zăceam pe mână, obosit de sisifeală
Fără să mai port în gânduri dacă e de cu găteală
Neivită, negăsită, dorm cu ochii în tavan
Unde încă becul arde, mă prăjește prea în van...

*Să depășești (nivelul literar) prin exerciții îndelungate

Tu scrii de exemplu poezie albă mai bine decât mine, poate și roman, nu știu aceasta pentru că nu ți-am citit încă romanele. Din păcate...

Dacă la capitolul ”poezie clasică” stai mai prost, aceasta nu te face un scriitor de nebăgat în seamă, aceasta înseamnă numai că nu ți-ai format încă penița pentru poezia clasică, ceea ce necesită cel puțin 3 ani de exerciții, pe format poezie. La unii poate dura mai mult întregul proces, chiar și mai mult de 3 ani de practică.

De exemplu mie mi-au trebuit cinci ani ca să aflu câte ceva despre forma poetică, metru, ritm și rimă, să exersez în tot acest timp și să le stăpânesc după cum trebuie.

Ca să te fac să te simți mai bine, îți pot spune că și eu mă chinui în domeniul ”Teatru” clasic, pe care nu îl stăpânesc, la fel cum tu încă nu ai habar și tehnică de poezie clasică, este teatrul și unde și eu aberez foarte mult, deocamdată, pentru că nu am studii suficiente pe tehnică de scris, pe domeniul teatru. NU e nicio rușine că nu te pricepi într-un domeniu, dacă ești de 11 pe un altul, aceasta înseamnă doar că nu ai suficient exercițiu și practică pe domeniul nou. Se știe că tehnica de poezie clasică se deprinde numai cu exercițiu și numai după ani de studiu și de practică.

Nu trebuie să te superi, dacă nu stăpânești un domeniu nou, e foarte ok.

Trebuie să depăștești, față de ceea ce e mai sus. (Numai și numai practicând!)

Mulțumesc Claudiu, prima strofă trebuie să lămurească cumva situația. Bine că ai trecut... Te mai aștept.

Sper că lucrezi la Carta cea de-a doua, că ești în vervă (și eu lucrez)

Mulțumesc Maria, trecerea ta e mereu foarte plăcută și te aștept cu drag mereu!

Sunt sigură că am citit, de fapt, o variantă mult mai ok, neadaptată artificial, numai ca să iasă rima... Lasă originalul și spune că e o poezie semiclasică, adică numai cu unele elemente care să aparțină genului clasic...

Leonard, trebuia să lași varianta neadaptată după ritm, pentru că ce e mai sus e pur manelistic...

”tocmai ce văzu luna căzută în pahar
să se înece, că dragostea-i zadar”

Toc-mai ce văzu lu-na că--zu-tă în pa-har - Hai serios
să se înece, ”Că” dragostea-i ”CUm?” în zadar!

Poți trimite lui Guță, ce e mai sus... Lasă te rog varianta originală, era mai bună decât actuala. Sau aceasta era tot prima variantă... Nu sunt sigură.

Trebuie să citești foarte multă poezie clasică, trebuie teste, pe o măsură specifică, ritm, rimă, antimanelism, așa că spor la muncă.

Țin să precizez, în continuarea articolului, cărțile sunt disponibile pe piață... (Pe site-ul ”lulu.com”) (search google)

Las o steluță pentru FRUMUSEȚEA GESTULUI Cristinei. Sper să nu se supere colegii mei și să mi-o ia în nume de rău... E un fel de gest perfect, care mi se oferă rar...

Mulțumesc Cristina! Atâta pot să fac, și eu, să îți mulțumesc foarte sincer!

E un text strigăt, sper că aceste strigăte pătrund într-o lume eterică, ce resping pornirea firească de temeri, iscată de neputințe, ci se ridică din sine într-un spirit nou, acela al ciocârliilor...

Un salut călduros, din Ardeal...

Cu respect, Iulia Elize


PS: Am simțire, poemul este foarte bine construit!

O poezie plină de speranță... Floare, îmi pare rău dacă nu am crezut în autenticitatea eseului tău. În fond, fiecare suntem așa cum suntem, mici mari creatori. Trebuie să avem un spirit bun și autentic...

Numai bine și spor la scris!

Este perfect versul!

Sper că scrii și că ești bine, multe salutări și mult drag!

Să nu îmbătrânim, nici noi, niciodată... Căci trăim, e rost! Frumoasă poezie!

Mulțumesc din suflet pentru dedicație!!!

Adică ”soft”... :)

Mulțumesc Monica... Strofa ta este perfectă și venirea ta o minune și o bucurie!

Eu ziceam de alcalină, pentru că e cel mai firesc mod (inclusiv pentru corp) și se potrivește oricărui tipar, ea, femeia, este alcalină pentru că este în cel mai firesc mod blândă și bună.

Mulțumesc că ai trecut, încă o dată!

Când mă ataci la 40 de cărți publicate și mă faci ”agramată”, chiar e atac literar sau subminarea persoanei literare, a eului literar.

Dacă ai avea și tu cărți, pe numele tău, eu nu aș face la fel, însă. Măcar citește, sau dacă nu citești cărțile mele și nu ai opinii, atunci mărginește-te, pls. mult, la ce cunoști, deja... Scrie eseuri critice, te rog, cu privire la ceea ce cunoști, și nu te hazarda în atac literar și subminarea persoanei, după cum am spus, din punct de vedere literar...

Ziceam că nu mai revin, toate cele bune și înțelepciune tuturor!

Eu am explicat, că nu am apucat să leg cuvințelul, dar tu dragă Claudiu mă faci agramată, când tu însuți ai typo de genul ”l-a faptul”.

Dar la tine, se admit greșeli sau capricii, la mine, nu. Nu ești critic literar, bănuiesc că nu mi-ai citit cărțile, îți interzic să mă nominalizezi după pofta ta, numai că tu ai chef...

Ți-am mai explicat, Claudiu, încearcă te rog să te rezumi la texte, nu la persoană sau la concluzii de atac literar, nominal. Gen ”agramată”... Și tu ești agramat, atunci, dar ție nu îți convine, pentru că eu nu am treabă cu nimeni, în mod inutil, ci nu atac numindu-te ”agramat”, dacă nu ai știut să îl desparți pe ”l-a faptul” și nu ai lăsat o erată, la timp.

Nu vreau să perpetuez genul acesta de dispute, dar sunt neliterare, iar eu mă supăr când tu sari cu capul și calul, înainte, și uiți să mergi la somn... Să îți revii din ”combat”. Nu mai răspund unor tâmpenii mari, atacuri la persoană și SUBMINAREA, MINIMIZAREA PERSOANEI, adică tocmai cu ce te ocupi tu. Tehnică ”măi prichindele, cine sunt eu”, Claudiu Toșa. MERIȚI o BANare, de fapt, CÂT TINE DE MARE! Nu mai revin...