Poezie
noua pietre
1 min lectură·
Mediu
nu eram prea buni la jocul ăsta, ne tot rătăceam prin livadă,
ascundeam pietrele în miezul prunelor și recolta era mai bogată,
de-ar ști bunicul secretul ăsta, și-ar aduna alene praful din drum
și-ar arunca cu carne după noi, să ne lecuim de glumele astea,
ce, compot se găsește și la magazin,
n-am prins noi vremurile cu spicele-ndreptate spre cer,
când mamele care le culegeau aveau părul mai mătăsos,
aduceau ciocolată la desert și nu le era teamă
de duminicile cu haine curate și dinți albi,
avem și noi mame care aranjează spice în vază
și mor într-o zi cât altele în trei,
dar nici că ne pricepem la jocul ăsta ,
chiar într-o duminică ne-am întors cu bucăți crude de carne
cusute pe spate și pe umeri, să nu ne prindă soarele alergând prin grădină.
065.826
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Balcanas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Balcanas. “noua pietre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-balcanas/poezie/47390/noua-pietreComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RCDistincție acordată
Cititi va rog.
E o placere reala textul acesta, ca multe alte ale Iuliei. In plus gasesc o atmosfera si o constructie care imi e familiara.
Reusite imagini ! Reusita poezie !
(mindra corabia :)))
E o placere reala textul acesta, ca multe alte ale Iuliei. In plus gasesc o atmosfera si o constructie care imi e familiara.
Reusite imagini ! Reusita poezie !
(mindra corabia :)))
0
OB
Dacă tu ești Iulia Balcanaș premiata lui \"Eminescu\", îți ofer un buchet de felicitări legate cu un fir din sufletul meu și presărate cu sărutări.
0
INLa acest joc esti foarte buna, nu te ratacesti printre cuvinte deloc; doar eu ma mai pierd uneori in lumea ta de basm . Te recunosc, ai felul tau linistit si putin amarui de-a ne spune stranii povesti, fiica a poeziei de nord.
Ti-as darui toate stelutele !
Ti-as darui toate stelutele !
0
ABDistincție acordată
Acum te descopar si eu, cu incantare. Frumoasa povestea din gradina, mi-a limpezit sufletul. Multumesc.
0
LDFestin imaginar.
0
\"n-am prins noi vremurile cu spicele-ndreptate spre cer,
când mamele care le culegeau aveau părul mai mătăsos\" versurile acestea mi-au placut cel mai mult, mi-amintesc discutiile purtate cu mama, exact despre vremurile de-altadat\', imposibil de regasit azi...doar prin podul casei, printre amintiri si fotografii...
ma bucur sa te recitesc,
cu drag, Hera