Iulia Ardelean

Fierbințeala cuptorului încins miroase a dulce. Am încercat să fac o prăjitură. Nu prea mi-a ieșit compoziția, dar am pus suflet. Am înțeles că o prăjitură iese mai bună dacă pui suflet. Stau

Am așteptat aproape 6 ani să-i văd și să-i ascult live. Și din acești 6 ani n-a mai rămas decât puțin. Ȋn 3 ore vor urca pe scena din Piața Centrală. Mai mult decât atât, sunt, împreună cu alți

Te-am surprins purtând pe brațe icoane cu și despre noi, încercând să le împarți între ieri și mâine. Norii de sub pleoapele tale îmi strigă ușor numele. Ador să-mi beau cafeaua sprijinită de

…Acel moment când ți-e dor, dar nu știi de ce sau de cine. Acel moment când confunzi frigul cu un X. Când simți că plesnește inima-n tine - reason unknown. Te bufnește plânsul, pentru că ți-ai

sabotați-mi cutia toracică scufundați-vă întrebările în mine și pierdeți-le printre coastele mele rezervați-vă un loc la masa dintre plămânii mei suflați din ei fum de țigară și praf de

Nu mai strigați la grădina mea de narcise. Lăsați-le să înflorească așa cum vor ele, unde vor ele. Lăsați-le să-și împrăștie semințele așa, cu ignoranța nevinovată a unui băiat de 9 ani la

Ȋn dimineața aceea însorită nu avea planuri. Ieșise din casă cu unica dorință de a inspira razele soarelui și de a se îmbăia în căldura leneșă de august. Luase la rând toate magazinele și

Compartimentele unui accelerat sunt mai spațioase decât îmi aduceam aminte de acum doi ani, când am călătorit ultima oară cu trenul. Chiar și așa, presimt că urmele pașilor mei vor lega de multe ori

Am mușcat din gura ta de culoarea zilei de mâine. Mi-a lăsat o zeamă roșie pe buze, care se prelinge acum pe bărbie de pe bărbie pe gât de pe gât între sâni. Ȋmi ling buzele

M-am oferit să te înțeleg. Tocmai de aceea aveam o pară în mâna stângă. Am zis că suculența ei îți va deschide porii. Când minți ți se-nroșesc urechile. Para am mâncat-o eu într-un final. Era

De când mi-am uitat credința acasă, pe noptieră, perseverența atomilor metamorfozați de aburi de alcool produce un simulacru acid. Se îndreaptă toți cu pași bordeaux către crenelurile ruinelor

Deschise ușa hambarului și se pomeni față-n față cu ceea ce avea să fie cea mai cutremurătore imagine pe care ochii ei bolnăvicioși, stinși prea devreme, vor fi oglindit-o vreodată. În mijloc se afla

am început să-ți citesc privirea (am găsit-o într-un anticariat și m-a atras coperta) am răsfoit întâi cuprinsul ‘are potențial’ mi-am zis am trecut apoi de primele pagini cu dezinteres pe la

M-am împiedicat de nodul din gâtul tău. Aerul încărcat din jur îți persecută mușchii. Focul meu îți încinge tâmplele asudate. Tot ce văd e minciuna ce-mi râde-n față, ca o vânzătoare de cartofi