Singurătate
În jurul meu zaplazuri se ridică
Crescând ulucii pân-la cer,
Cu pașii tăi rămași departe
De-acuma-ncolo nu mai sper.
Ai plecat făr-un cuvânt
Te-ai dus departe-n lume,
De
Apusul vieții,
Când amintirile se șterg
Din inimă și minte,
Rămâne un tărâm arid
De care nu mai luăm aminte.
Se oofilesc iubiri și flori,
Ne ofilim și noi cu ele
Și într-o zi vom fi și
Resemnare
S-a așternut tăcerea între noi
Un dialog..... fără cuvinte,
Nu mai întreb,nu mai aștept răspuns,
Rămâne frig în inimă și minte.
Întins-am mâna lacrima să-ți șterg
Și sufletul
Offff...gramatica
Sunt în mare-ncurcătură
Cine-i el și cine-i ea?
Gândăcelu-i o insectă,
Mă întreb,e-un el sau ea?
Ca și dragostea nebuna,
Când o poartă el când ea
Cum s-o fi numinnd
IS