Poezie
Apusul vieții
1 min lectură·
Mediu
Apusul vieții,
Când amintirile se șterg
Din inimă și minte,
Rămâne un tărâm arid
De care nu mai luăm aminte.
Se oofilesc iubiri și flori,
Ne ofilim și noi cu ele
Și într-o zi vom fi și noi,
Doar oale și ulcele.
Ne transformăm încet,încet,
În bieți oameni de cârpă
Ce,ca și umbrele se duc,
Într-o lume neștiută.
Așa e datul tuturor,
Așa e datul sorții
Să fim și noi doar trecători,
În astă lume-a morții.
002.169
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Isabella Simon
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Isabella Simon. “Apusul vieții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/isabella-simon/poezie/1738408/apusul-vietiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.