Am privit moartea in ochi… in ochii mamei mele. Avea o privire aproape neagra si inspaimantatoare ca un abis. Pupilele se micsorasera si pareau atat de adanci, ca doua margele de necuprins gata sa
Împrăștiate pe covor, în fața ei, un teanc de fotografii zăceau într-o dezordine calculată, sporind aerul nevolnic al camerei. Toată scena avea un aspect cel puțin ciudat, pentru un ochi neavizat.
Imbratisez cu amintirea mintii stelele:
sunt mult prea departe si straine.
Mai aproape-mi sunt gandurile…
dar gandurile dor, nu le vreau.
Luna-i pe cer, straina si ea si
As fi vrut sa fie primavara. E doar o zi de mai mohorata ca o toamna pripeaga intr-un amurg ploios. Dar o asemenea zi da ghes amintirilor sa iasa din matca lor, pentru a picta sufletul in
Avusese un somn agitat si se trezi devreme, cu o senzație de epuizare fizică și sufletească ce o făcu să mai lâncezească în pat o bună bucată de vreme, mai ales când descoperi că locul de lângă ea
In palme tin un manunchi de vise,
adunate de prin iarba verde in primavara.
Le-am adus la tarmul insorit al marii
sa prinda viata prin magia soarelui.
M-a prins iarna pe drum, e frig si
Ploua.
Azi, maine... oricand incepand de ieri,
cand am ramas in urma timpului
sperand ca acolo te voi afla...
din nou.
Ploua ca si cand ne-ar cauta viata
prin cotloane,
ca si cand ne-am
Nu pot lasa noaptea sa ma astepte, asa ca m-am hotarat sa alerg inspre ea cu viteza viselor nemarturisite. Jumatate de gand a ramas afara din bezna, in timp ce restul… isi cauta salas in inima
Nu te lasa coplesit de \"ieri\"!
Cu siguranta va veni “ maine ”,
vesel, cu cercel in ureche
si vise in inima, cu zambet fericit
in coltul buzelor
si o raza verde in privire,
Cand alergi prin viata dezbracat de suflet,
iarna, iti tremura pustiul din tine
pe campiile troienite ale singuratatii,
pana ajungi sa nu mai crezi in vise.
Si atunci, pui gandul pe condei
si
Intind mana natang-
cu gandurile coborand spre mare-
si prind in palme lacrima ploii:
e uda.
Zambesc: e mult de cand nu mi-ai plans…
e niciodata.
Urci muntele grabit,
Buna dimineata!
Intru grabit pe usa gandului
dincolo, in camaruta albastra,
in care zac intr-o aparenta dezordine
obiecte rupte din amintirile noastre.
Marea isi tese fuiorul sub
Ai aflat cine ești?
Atunci de ce-ți aleargă
dorul prin vene, controversat,
ca un motociclist în goana nebună
după regăsirea propriului sine?
Ai aflat cine ești?
Atunci de ce vrei
să refaci